Linkuri accesibilitate

Valentina Ursu și interlocutorii ei despre calitățile ideale ale viitorului președinte moldovean.


În cazul în care referendumul de mîine va avea succes şi va fi schimbată modalitatea de alegere a şefului statului, cetăţenii vor fi chemaţi la urna de vot pentru a aduce o persoană în fotoliul prezidenţial. De ce calităţi trebuie să dispună viitorul şef al statului?

Mai toate partidele își frământă capul cum să iasă ţara asta la un liman. Se alarmează de viitorul Moldovei şi cheamă cetăţenii să aleagă un preşedinte prin vot direct. Ce preşedinte merită Republica Moldova? Unul cinstit, demn, curajos, incoruptibil, puternic, gospodar. Aşa ar trebui să fie viitorul preşedinte, dacă ne uităm la publicitatea formaţiunilor politice. Europa Liberă a oferit moldovenilor şansa de a contura portretul robot al candidatului ideal la Preşedinţie. Am lansat publicului şi provocarea de a descoperi portretele unor personalităţi cu notorietate şi potenţiale calităţi pentru a intra în cursa prezidenţială. Andrei Calcea, jurnalist, publicist de la Orhei.

Andrei Calcea
: „Trebuie să fie un preşedinte tânăr, până la 40, 45 de ani, să nu alegem de aista de 60 de ani, 70 de ani, care se vor buricul pământului. Preşedintele trebuie să fie unul tânăr, un om deştept, un om cu carte şi o persoană, care să ţină la neamul ista. Trebuie să aibă într-adevăr o dragoste foarte mare de ţara asta, să ţină la poporul ista. Şi în al doilea rând, să fie un om competent.”

Europa Liberă: Care e acest politician?

Andrei Calcea: „E greu de spus, ca să nu fac agitaţie în favoarea unui sau altui candidat.”

Europa Liberă: Acum se poate de făcut, încă nu-i campanie.

Andrei Calcea
Andrei Calcea
: „De exemplu, mă opresc la doi politicieni – la domnul Filat şi la domnul Marian Lupu. Dar la ziua de astăzi, poporul are nevoie de un Vlad Ţepeş, care-i Mihai Ghimpu. De un Ştefan cel Mare, care-i primul ministru, domnul Filat. Ţara trebuie să fie condusă de aşa oameni.”

*

Europa Liberă: Cum credeţi că ar arăta portretul robot al preşedintelui ideal?
Răspunde Eugenia Andronic, muncitoare din Hânceşti.

Eugenia Andronic: „Studii superioare să aibă, să fie deputat mulţi ani în Parlament şi vîrsta să nu fie mare.”

Europa Liberă: Ce probleme trebuie să rezolve viitorul preşedinte?

Eugenia Andronic: „Locuri de muncă. La noi nu lucrează absolut nimic, nici o fabrică în Hânceşti. Nimic. În ţară, ca să trăim bine, trebuie să învăţăm copii la şcoală bine. Dar ca să înveţe un copil, trebuie să investeşti bani. Eu am investit în copii, de un lăcătuş, foarte mulţi bani. N-am mâncat, nu ne-am petrecut, n-am fost nicăieri, am rămas vai şi amar de capul nostru, dar am învăţat copiii. Trebuie să interzică băuturi în baruri la copii şi tutun. Copiii cam încep acum de pe la 10 ani a fuma şi a bea. Eu merg la bar şi trec fetele de 10-12 ani şi beau bere. Asta-i normal? Apoi unde o să ne ducem noi mai departe? Se spune – şapte ani de acasă, şapte ani la şcoală şi mai departe coridoare.”
Eugenia Andronic


Europa Liberă: Cine merită să ajungă preşedinte al Moldovei?

Eugenia Andronic: „Pentru mine îs doi candidaţi: Vlad Filat şi Marian Lupu.”

Europa Liberă: Cum veţi face alegerea?

Eugenia Andronic
: „Cum voi face? De-amu o să ne gândim cu soţul.”

Europa Liberă: De ce vi-s dragi ambii?

Eugenia Andronic
: „Că nu vorbesc de pe foaie. Omul ce are în mentalitate, spune în exterior. Dacă are să citească de pe foaie, să se bâlbâie, asta nu e normal.”

Europa Liberă: Ce vă place la unul şi la altul?


Eugenia Andronic: „Îmi place la domnul Fiilat economia. El în economie foarte bine se descurcă. La Marian Lupu, el ca conducător, să atragă lumea. Ca să poată conduce şi să pună punct, da. Da, tot normal, aiştea doi.”

Europa Liberă: Vă veţi sfătui cu bărbatul pentru cine să votaţi?


Eugenia Andronic
: „Nu. Nu, fiecare independenţi.”

Europa Liberă: Da ce zice soţul?

Eugenia Andronic
: „El cu mintea lui şi eu cu mintea mea.”

Europa Liberă: Da cu mintea lui ce zice? El pe cine ar vrea să voteze?


Eugenia Andronic
: „El pe Lupu, da eu pe Filat. Lui îi place aşa, mie aşa. Nu, la noi în familie e democraţie. Nu ne sfădim, nu ne batem.”

Europa Liberă: Da copiii ce zic?

Eugenia Andronic: „Copii tot îs independenţi, care el doreşte.”

Europa Liberă: Da ce zic copii? Pentru cine ar vrea ei să voteze?

Eugenia Andronic
: „Pentru Filat.”

Europa Liberă: Credeţi că domnul Lupu şi domnul Filat ar trebui cumva să se înţeleagă între dânşii?


Eugenia Andronic: „Da, desigur. Să meargă la un compromis. Eu sper la asta.”

*

Oamenii intervievaţi de Europa Liberă încearcă să determine, care ar fi calităţile unui preşedinte ideal pentru Republica Moldova. Larisa Varzariuc, directoarea Casei-muzeu „Conacul familiei Lazo”, din satul Piatra, raionul Orhei.

Larisa Varzariuc: „Un preşedinte democrat are prioritate la noi în sat. Partidul lui Vlad Filat şi partidul condus de Marian Lupu, dacă e să vă spun aşa.”

Europa Liberă: Totuşi, este o concurenţă între domnul Filat şi domnul Lupu.


Larisa Varzariuc
Larisa Varzariuc
: „ Noi ne străduim chiar tare să nu bârfim nici pe unul, nici pe altul. Şi adică, totuşi, partidele din Alianţă să fie împreună şi asta a dorit poporul. Pur şi simplu, între ei este o neînţelegere. Dar oamenii de la sat vor ca Alianţa totuşi să existe, să fie, să schimbe, să-i măture pe comunişti, evident.”

Europa Liberă: Ce calităţi trebuie sa aibă viitorul şef de stat?

Larisa Varzariuc: „Să fie cinstit. Să conducă transparent. Să negocieze, să aibă nişte relaţii bune cu toate ţările vecine. Să nu intre în conflict.”

Europa Liberă: Credeţi, că Alianţa ar fi trebuit să meargă cu o singură candidatură în prezidenţiale?

Larisa Varzariuc: „Nu cu o singură candidatură, fiindcă oponenţi trebuie să fie. Adică, să ofere poporului să aleagă, după merite. Să avem de unde alege. Din mai mulţi, unul este mai bun. Ar fi normal nu Alianţa să facă alegerea asta, care e cel mai bun, dar să ne ofere nouă, poporului, să alegem noi care este cel mai bun.”

Europa Liberă: Ce priorităţi ar trebui să aibă viitorul preşedinte? Problemele prioritare, pe care trebuie să le rezolve?

Larisa Varzariuc
: „Să ducă politica asta pro europeană. Să intrăm şi noi în comunitatea europeană. Ca tineretul să aibă posibilitate să plece să-şi facă şi studiile, şi stagiunea peste hotarele ţării. Şi chiar şi locuri de muncă după merit, ca să fie printr-un contract de muncă. Doreşte să stea un an? Poftim. Doreşte să stea jumătate de an, să muncească acolo? Poftim. Să fie accesul ăsta liber.”

Europa Liberă: Alte probleme, care trebuie rezolvate?

Larisa Varzariuc: „Chiar şi cu învăţământul. Plata asta cu contractele. Şi economia ţării, în primul rând.”

Europa Liberă: Cum înţelegeţi combaterea corupţiei, a mafiei?

Larisa Varzariuc: „Să fie traşi la răspundere care au furat. Businessmenii, care au făcut milioane pe spatele poporului, fug de impozite. N-am fost peste hotare, în alte ţări. Dar aşa spun: orice om care are o afacere, nu scapă de imppozit. Cum îi dator omul cu o moarte pe pământ, aşa este dator să achite impozitele, fiindcă din aceste impozite se formează bugetul ţării.”

*

Vasile Verbiţchi, combatant în războiul de la Nistru, sugerează că este important viitorul şef de stat să fie o persoană credibilă, cu reputaţie, să aibă o legitimitate ireproşabilă, fiind susţinut de un număr cât mai mare de cetăţeni.

Vasile Verbiţchi
: „Merită Marian Lupu. Că e om deştept, ştie limbile, e frumos, înalt, nu umblă în cârjă. Şi domnul Filat, că noi combatanţii, noi am avut multă poderjcă în cuvintele lui. 750 de combantanţi de la Orhei, noi ţinem cu Filat şi cu Marian Lupu. Aiştea doi trebuie să treacă. Fără comunişti. La noi Orheiul suntem uniţi. Peresecina, Orhei, noi suntem uniţi. Noi suntem adevăraţi moldoveni români. Domnul Filat cum vine, dă mîna. Da domnul Voronin când vine, apoi şede pe scaun acoloia şi arată cu degetul, ca Lenin. Da la noi Lenin nu-i. L-am dus pe Lenin la locul lui, la gazcantora acolo. Unde se trage gazul. Cum l-o tras până în ziua de azi, acolo şede. Cu galstuc şi cu plaşciul pe mînă. Noi comunişti nu vrem. Nu ne trebuie nouă comunişti. Când văd pe comunişti, mă doare inima. Beau tabletce. Când se duc, mi-i mai uşor, vă spun drept.”
Vasile Verbițchi


Europa Liberă: Ar fi mai bine Alianţa pentru Integrare Europeană să aibă un singur candidat pentru prezidenţiale?

Vasile Verbiţchi: „Şi da, şi nu. Poate să fie şi doi, nu amestecă.”

Europa Liberă: Din doi trebuie să câştige cel mai bun.

Vasile Verbiţchi: „Noi aşa şi gândim. O să vedem cum o să fie data de 5. Şi pe urmă batem din palme. Din doi unul să fie. Un băiat ca floarea, care o udăm şi să crească mai departe.”

*

Viorica Cuţitaru este secretara consiliului sătesc Satul Nou din Cimişlia, localitate unde, aşa cum spune ea, lumea e cam zăpăcită, cam derutată.

Viorica Cuţitaru: „Populaţia este cam dezorientată în ultimul timp. Se întâmplă aşa, că în perioadele electorale vine un partid pe la case, bate la poartă, bate la uşă şi apoi vine alt partid. Dar ce înţelege omul?”

Europa Liberă: Şi toţi promit.


Viorica Cuţitaru: „Şi toţi promit, toţi spun ceva.”

Europa Liberă: Şi acum lumea, oamenii mai cred în promisiuni?

Viorica Cuțitaru
Viorica Cuţitaru
: „De acuma mulţi nici nu-i mai primesc. Închid poarta şi nici nu-i primesc. Atâta timp, cât nu este o stabilitate politică, atâta timp cât se mută dintr-un partid în altul, lumea îşi face impresiile, că cineva îşi hotărăşte interesele personale. Deoarece a apărut partidul peste noapte, peste noapte a dispărut, s-au unit cu celălalt. Nu este stabilitate politică, de aceea nici oamenii nu mai ştiu în ce să creadă. Ar trebui să fie cel mult două partide – de dreapta şi de stânga. Ca să fie o politică permanentă, stabilă. Ca lumea nu astăzi să audă şi mîine să creadă. Ceea ce fac, să fie prin fapte arătat. Ca omul să poată crede, într-adevăr.”

Europa Liberă: Cetăţeanul, de fapt, are încredere în partid, sau în liderul formaţiunii?

Viorica Cuţitaru: „Mulţi nu cunosc liderii. Chiar eu m-am convins, că mulţi nu ştiu cine este şi consilier în Consiliul local, fiind ales de cetăţean. Eu am făcut unele adunări, cu diferite categorii de populaţie, şi chiar m-a uimit faptul, că nu ştiu cine sunt consilieri. Păi, am votat partidul, dar cine-s pe listă? Nici nu ştiu, că este o listă şi ea trebuie să se uite cine-i primul, cine-i al doilea. Când era votarea pe lista nominală, era pe persoană, atunci lumea se descurca mai uşor. Dar acum, pe linia partidului, nu ştiu pe cine votează, sincer să vă spun.”

*

Ion Ciobanu, ţăran de la Orhei, ştie de pe acum pentru cine şi-ar da votul la viitoarele alegeri prezidenţiale.

Ion Ciobanu: „Două persoane, două candidaturi – Dorin Chirtoacă, că-i tânăr şi specialist. Dar al doilea e Marian Lupu, al doilea.”

Europa Liberă: Dar de ce?


Ion Ciobanu: „De ce? Pentru că e om care vede ceva înainte.”

Europa Liberă: Dorin Chirtoacă nu are 40 de ani şi n-o să candideze.

Ion Ciobanu: „N-are dreptul. Să devină preşedinte până la 40 de ani. Noi ştim de asta.”

Europa Liberă: Da. Dar domnul Filat?

Ion Ciobanu: „E foarte bun.”

Europa Liberă: Păi şi atunci de ce nu-l numiţi?

Ion Ciobanu
Ion Ciobanu
: „Păi el atunci o să fie ca prim ministru. Practica europeană. Îl simpatizez foarte mult. Şi din din partidul PLDM. Dar ca prezident aşa, ca om bun tare, eu pe domnul Lupu. Sunt oameni buni din diferite partide, trebuie oleacă sita cernută. Şi rămân oamenii cei buni, oamenii capabili, oamenii cărturari.”

Europa Liberă: Ce probleme trebuie rezolvate acum în primul rând?

Ion Ciobanu: „Şomajul. Oamenii să aibă de muncă şi mai puţină politică. La oameni să le dea să aibă ce mânca şi să fie liniştiţi, să fie păziţi. Nu trebuie să se vâre în politică - silvicultura, poliţia, procuratura. Politica aparte şi oamenii legii aparte. Aşa la noi toţi îs în politică. De ce trebuie să fie vârâţi acelaşi silvicultură, care ne curăţă aerul nostru, pădurile? Că domnul Voronin îi punea pe un poliţist şi un pădurar să meargă prin sate, să zică să voteze comuniştii. Sunt dovezi, sunt pădurari daţi afară, care au mers cu poliţiştii prin sat.”

*

Petru Axenti, directorul societăţii CET-Nord, până nudemult era ales local în cadrul fracţiunii Partidului Comuniştilor din Consiliul municipal Bălţi. Domnul Axenti spune, că deşi rolul preşedintelui în Republica Moldova va fi unul mai moderat, decât în unele state europene, şeful statului trebuie să fie acel garant, care fortifică poziţia de pe puncte imparţiale. Dar el ar trebui să aibă şi împuterniciri concrete.

Petru Axenti: „Viitorul şef de stat, dacă el este ales de popor, trebuie să aibă nişte împuterniciri, ca să îndeplinească obligaţiunile, care le ia în faţa electoratului. Dacă el o să fie numai pentru de înmînat decoraţii şi de iscălit ceva decrete, poate el nici nu trebuie. Dacă poporul îi dă încrederea preşedintelui ţării şi are nişte împuterniciri, care el poate să răspundă în faţa alegătorilor şi el poate prin împuternicirile sale să ajungă la hotărârea anumitor întrebări şi să aibă sorţi de izbândă, atunci poporul o să fie mulţumit cu acesta. Al doilea: trebuie să nu uităm, că preşedintele ţării asta e un instrument şi o verigă de putere în stat, pentru a balansa următoarele puteri: Parlamentul, Guvernul. Un echilibru, care ne dă posibilitate noi să nu dormim, da să păzim regula în ţară.”
Petru Axenti


Europa Liberă: Când aţi spus, că viitorul preşedinte ar trebui să aibă mai multe atribuţii, nu v-aţi gândit şi la faptul, că, având mai multe împuterniciri, intră în conflict cu Guvernul, cu Parlamentul, aşa cum s-a întâmplat până în 2001?

Petru Axenti: „Am avut fapte concrete şi de atâta considerăm, că pe data de 5 septembrie va trece referendumul. Eu îs convins, că el are să aibă sorţi de izbândă. Atunci trebuie de înzestrat preşedintele ţării viitor cu anumite obligaţiuni. Şi ele aşa trebuie să fie echilibrate ca să nu intre în contrazicere cu alte puteri ale ţării, ale statului.”

Europa Liberă: Cu Executivul şi Legislativul.

Petru Axenti
: „Întocmai.”

Europa Liberă: Da moldoveanul ce vrea? Vrea un preşedinte tătuc? Un preşedinte-ţar? Ce vrea el?

Petru Axenti: „Ştiţi, cu părere de rău, în mentalitatea noastră e creată aşa o viziune, că noi vrem să fie cineva ţar, să ne hotărască toate problemele. Şi noi să zicem: bravo, că el a făcut. Uitând, că trebuie ceva şi noi să facem. Tare mult depinde şi de noi. Dacă din aşa considerente poate că nouă nici nu ne trebuie aşa preşedinte.”

Europa Liberă: Bine, dar aşa ca Dumneavoastră gândesc foarte puţini.

Petru Axenti: „Asta e foarte rău. Dar noi suntem datori ca să aducem viziunile estea la popor. Şi noi avem pentru asta tare multe posibilităţi şi avem legi, care nu-s foarte rele. Pur şi simplu, nu le îndreptăm în practică şi asta e neajunsul nostru. şi mai ales a moldovenilor.”

*

Acum doi ani americanii îşi alegeau cel de-al 44-lea preşedinte într-o mare bătălie electorală între democratul Barack Obama şi republicanul John McCain. A câştigat Barack Obama. În această toamnă, s-ar putea, ca şi moldovenii să-şi aleagă cel de-al patrulea preşedinte şi tot într-o mare bătălie electorală. Cum îşi aleg americanii preşedintele şi cum îşi aleg moldovenii preşedintele? E întrebarea, pe care am adresat-o lui Vlad Spînu, preşedintele fundaţiei „Moldova” de la Washington.

Vlad Spînu, președintele Fundației Moldova de la Washington
Vlad Spînu
: „Sistemul american prevede o preselecţie foarte riguroasă în cadrul partidelor. Deci, nu partidul propune un candidat, care va fi la postul de preşedinte, dar reprezentanţii lor în teritoriu, în toate statele. Sunt câţiva, care îşi înaintează candidatura şi atunci oamenii decid care este cel mai bun. Deci, este o preselecţie, o concurenţă naturală şi în situaţia Americii partidele, în cele din urmă, aleg din sânul lor cei mai buni reprezentanţi, care nu sunt aleşi de către şeful partidului, dar sunt aleşi de către populaţie, de către oameni.

În sistemul din Republica Moldova lucrurile sunt totalmente schimbate. În sensul, că şefii partidului decid, cine participă în cadrul alegerilor parlamentare şi în cazul când se vor face alegeri prezidenţiale, vor decide cine va fi candidatul lor. Ceea ce nu este o democraţie veritabilă. Este o dictatură a şefilor de partid, nu a voinţei populaţiei.”

Europa Liberă: În America nu se ajunge la votul de aur?

Vlad Spînu: „În America nu se ajunge, fiindcă Constituţia, când a fost gândită în 1776, a fost gândită anume pentru a preîntâmpina orice criză politică, de care au loc astăzi în Europa. Şi din acest considerent cred, că fiind în Republica Moldova o democraţie în stabilire, este bine ca să studieze foarte atent sistemul politic american. Fiindcă el a fost gândit foarte bine şi a demonstrat că este unul din cele mai bune sisteme, care există de până acuma şi care a făcut din această ţară să devină o societate atractivă pentru toţi. Nu degeaba se spune, că America este ţara tuturor oportunităţilor. Într-adevăr, aşa şi este, fiindcă în capul mesei s-a pus interesul cetăţeanului, individului şi apoi Guvernul sau Parlamentul. Sunt organele reprezentative ale cetăţeanului, care-i apără interesele.”

Europa Liberă: Pentru care calităţi Barack Obama a ajuns în fotoliul prezidenţial la Washington?

Vlad Spînu: „În primul rând, el este un orator foarte bun, care spune multe, dar care practic nu spune nimic. În sensul, că le-a promis cetăţenilor nu lucruri concrete, dar le-a promis lucruri vagi. Cum ar fi „hope and change”, cum ar fi din engleză „speranţă şi schimbare”. Nu le-a spus, care va fi schimbarea. Dar le-a spus, că va fi schimbarea şi abia acuma americanii văd, care este această schimbare. Majoritatea nu sunt de acord cu politicile care sunt duse. Şi cred, că în noiembrie, când vor fi alegerile parlamentare în Congres în ambele camere, va fi o întorsătură de 180 de grade a părerii americanilor vis-a-vis de doleanţele lor politice, pe cine vor alege. Asta a fost una din calităţi. El este tânăr, cum am spus, un orator bun, şi afară de toate este om de culoare, care i-a făcut pe americani să-l voteze pe el pentru a demonstra lor însuşi, dar şi întregii lumi, că America a depăşit problemele legate de asuprirea minorităţii negre, care a fost înainte în formă de sclavagism. Şi că ei sunt gata să depăşească această pată neagră din istoria Americii.”

Europa Liberă: Cu care promisiuni ar putea fi ademenit moldoveanul să aleagă viitorul şef de stat? Sau mai degrabă, pentru care calităţi ar trebui să-l aleagă pe un viitor preşedinte moldovenii?


Vlad Spînu: „Cel mai important este, ca acel care va fi ales, care îşi va propune candidatura, să corespundă calităţilor care ne reprezintă pe noi ca naţiune. Întotdeauna noi ne-am uitat la Biblie şi am spus, că nu trebuie să furi, nu trebuie să omori, etc. Cel puţin ăsta este minimul spre care cetăţeanul din Republica Moldova trebuie să se uite, prin prisma valorilor creştine. Şi apoi să se uite şi la alte calităţi, legate de un bun manager, de un om cinstit, de un om care cunoaşte nu doar Republica Moldova, dar cunoaşte şi exteriorul. Să se vadă ca în ansamblul relaţiilor politice şi economice, în care se află Republica Moldova. Deci, trebuie să aibă calităţile de un bun gospodar, bun creştin şi unul care poate să comunice cu exteriorul.”

Europa Liberă: EL a mers cu microfonul în mai multe zone ale Moldovei şi a cules opinii ale cetăţenilor, opinii care se împart. Unele persoane spun, că Moldova ar avea nevoie de un tătuc al naţiunii. Alţii – că mai degrabă ar avea nevoie de o persoană, care ar fi un manager modern. Dumneavoastră ce ziceţi? Cum ar proceda americanii şi cum vă uitaţi la ceea ce spun moldovenii?

Vlad Spînu: „Eu cred, că calităţile preşedintelui trebuie să cuprindă mai multe elemente, inclusiv care le-au spus ascultătorii. Sunt departe de gândul, că ar trebui să fie un tătuc al naţiunii, asta este o gândire din trecutul ţarist, rusesc, apoi sovietic, legată de Stalin. Trebuie să depăşim chestia asta. Nu este nevoie de o mână puternică, cum de exemplu acuma vedem în Rusia, prin Putin sau altcineva.

Este important, ca în Moldova să funcţioneze democraţia, în aşa fel ca omul să aibă libertăţi, libertăţile individuale. Să poată activa şi în domeniul business-ului, şi în domeniul culturii, şi în alte domenii. Şi nu să se uite la Guvern cu mîna întinsă, să i se dea de pomană. Fiindcă din aceste considerente noi suntem o ţară cea mai săracă din Europa. Asta este o mentalitate, care este în fiecare din cetăţeni, că ei trebuie să aştepte ceva de la stat. Şi versus SUA, unde dimpotrivă, cetăţeanul nici nu vrea să audă de stat, marea majoritate a lor, evident. Vrea să fie taxele mai mici, vrea ca să fie Guvernul cu mai puţine funcţii şi cu mai puţină putere. Şi el, individul, să poată să se dezvolte. Cred că asta ar trebui să schimbăm noi în Republica Moldova.

În primul rând, Executivul să fie condus de o singură persoană, cum este în SUA sau cum este în Marea Britanie. Că altfel ajungem la situaţia cum există în foarte multe ţări europene. Unde există conflictul între prim-ministru şi preşedinte, cum de exemplu Polonia, Italia, România, Ucraina şi în Republica Moldova. Când există acest conflict, are de pătimit cetăţeanul. Deci, asta e una din probleme, care trebuie s-o rezolvăm din punct de vedere al reformei constituţionale.

Şi a doua este să alegem reprezentantul în Parlament pe curcumscripţii. O persoană să fie aleasă nu pe liste de partid, care şeful partidului decide cine va fi în această listă, dar oamenii din circumscripţia respectivă îşi vor alege reprezentantul lor. Şi atunci va fi o altă responsabilitate a celui ales faţă de cetăţean.”

Europa Liberă: Domnule Spînu, pe cât de mult contează ca viitorul şef de stat moldovean să fie o persoană împăciuitoare? Cunoaşteţi foarte bine societatea moldavă – este divizată, scindată. Contează ca în fotoliul prezidenţial să ajungă un lider, care să poată aduce la masa de negocieri toate forţele politice din ţară, încât să aibă un impact şi asupra oamenilor? Care, în multe cazuri, se urăsc pentru că unul reprezintă un partid, altul simpatizează alt partid.

Vlad Spînu: „Foarte bună întrebare. Şi aici este important, cum spuneţi Dumneavoastră, şi sunt de acord cu o persoană, care este împăciuitoare. În sensul, că nu face parte din vreun partid, fiindcă în cazul când în Republica Moldova sunt foarte multe partide şi vom alege un preşedinte de ţară, care este şeful partidului sau unul din liderii partidului, întotdeauna va exista acest risc, ca acest lider de partid să tragă la turta partidului său. Şi deoarece partidul nu este cum în America, sunt două partide şi atunci este logic ca şeful statului să fie unul din aceste partide. Are mandat de patru ani şi după patru ani îl schimbă, dacă nu este bun. Sau îi prelungesc încă pe patru ani, dacă este bun.

În cazul Republicii Moldova, unde sunt 20 de partide, îl segmentezi, îi dai putere unei persoane dintr-un partid, care reprezintă o fracţiune de 10 sau 20 %, cât are partidul său. Şi atunci va exista această mâncărime politică în relaţia dintre Preşedinţie, Parlament sau Executiv. Dacă nu se rezolvă problema dualităţii puterii Executivului. Şi în acest sens este bine ca persoana să nu fie membru de partid. Sau să nu fie şeful partidului. Pentru a deveni această persoană de mediator între diferite curente politice şi partide politice la noi.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG