Linkuri accesibilitate

Jurnalul săptămînal al lui Valeriu Ticu.


Luni

Un inceput de saptamana greu caci in ajun am sarbatorit ziua de nastere. De o luna, revenit din Portugalia petrec vacanta impreuna cu familia. De doi ani nu mai fusesem in Moldova. Îmi place mult acasã. Sunt dornic sã-mi vãd rudele, prietenii si desigur meleagurile codrene de la Nisporeni.

Am mers pe la cimitire unde sunt înmormântati pãrintii sotiei Elena, precum si la mormântul tăticului meu.

În drum spre Nisporeni am trecut pe la mănăstirea Hâncu. Am cumpărat o icoanã cu Sf. Gheorghe, anafură si desigur mai multe lumânări care le-am aprins în memoria celor trecuti la Domnul, dar si pentru sãnãtate.
L-am vazut pe episcopul Petru, staretul manastirii care, pe lângã slujba oficiata, a fãcut si mare agitatie pentru răposatul partid comunist. Am vrut doar sã-l vad pe slujitorul lui Dumnezeu. M-a dezamagit. Si iarãsi la drum.

Ne grabim sa ajungem la casa părinteascã, acolo unde mă asteaptã mama. O intalnire plina de emotii. Se lasã amurgul. E deja târziu. Trebue sã facem cale întoarsă spre Chisinău.

Marti

Este o zi deosebită. Sărbătorim Ziua Limbii Romane. Am mers să mă plimb de la un capăt până în celălalt pe Bulevardul Stefan Cel Mare si Sfânt. Admir cu plăcere Chisinăul îmbrăcat în straie de sărbătoare. Toate manifestările cultural artistice din PMAN sunt extraordinare, desigur este si meritul tânãrului primar Dorin Chirtoacă, care reuseste să ne bucure în aceastã zi si nu numai. Bravo Dorine. Împreunã cu familia admirăm frumoasele melodii ce răsună în PMAN. Unele sunt cantecele tineretii mele.

Ce mai observ? Ca dupa 10 ani de cand am plecat din Moldova se vorbeste mai romaneste, dar nu ca atunci in anii ’90. Poate ca si-au lasat amprenta si cei opt ani de guvernare comunista? Cumpar buchete de flori pentu că trec si pe Aleea clasicilor nostri.

Miercuri

Ziua începe cu nervi. S-a spart o țeavă de apă de la bucătărie. Merg să caut cele necesare pentru a repara această avarie. Abia pe la ameazã totul revine la normal.

Ne grabim, împreună cu sotia Elena si cu fiul mai mic Mihai, sã ridicăm pasapoartele. Expirase termenul de valabilitate si pentru cã se apropie 5 septembrie, vrem si noi să fim cu actele în ordine pentru a putea participa la referendum. Dar culmea fericirii este că tot în data de 5 septembrie, fiul Mihai împlineste frumoasa vârstă de 18 ani. În asa fel el va putea pentru prima datã sã-si dea votul pentru un stat de Drept.

Expromt facem o călătorie la Nisporeni. De data aceasta mergem să vizităm proaspăt restituita mănăstire de la Vărzăresti. Apune soarele. Doamne, ce frumosi sunt codrii. Nu mă satur privindu-i, dar trebue să ne întoarcem acasã, fiindcă ne asteaptă Ludmila, o veche prietenă de-a sotiei mele. Tânăra gospodină pe nume Aurica, ce are grijă de gospodărie în lipsa noastră, ne asteaptă deja cu o zeamă foarte gustoasã. Am depanat frumoasele amintiri până noaptea târziu.

Joi

Bunã dimineata, soare! Îmi place sã rostesc aceste cuvinte.

Prima parte a zilei o dedic umblând hoinar prin Chisinau, căutând, la un pret mai ieftin tricolorul nostru. Vreau ca la sarbatorile nationale membrii familiei să-l aiba. Aceastã idee, de fapt, eu am înaintat-o mult mai înainte, încă pe când domnii Mihai Ghimpu, Mihai Godea, Serafim Urecheanu si Ion Hadârcă au vizitat Portugalia, unde s-au întâlnit cu diaspora. În afarã de drapelul ce se afla în scenă, în sală fâlfăea doar un singur tricolor mic ce era purtat de copii mei. Am spus-o si atunci dlui Ion Hadârcă că marea noastră rusine nationalã, este ca unii dintre noi ignoră simbolurile nationale ale tării. Abia astept sa vina noul ambasador al Republicii Moldova in Portugalia, in speranta ca imaginea țării va fi una pe potriva asteptarilor noastre. Pana acum diplomatii moldoveni de la Lisabona erau vazuti cu ochi nu chiar atat de buni.

Dupa cateva zile de sedere la Chisinau, impreuna cu noi, o duc pe mama la Nisporeni. E o despartire grea. Trebuie sa revenim in Portugalia.

Vineri

Dis-de-dimineată urmez niste proceduri pentru a mă mentine în formă. Orice cura de masaj este binevenita.
Folosesc momentul si trec pe la sala de expozitii „Brâncusi”. Această hrană spirituală îmi alină sufletul, fãcând o cãlãtorie imaginarã prin tot ce se numeste Tara Moldova.

După ameazã, împreună cu sotia, mergem la cumpărături, fiindcã seara o avem ca oaspete pe mult indragita interpreta de muzica populara Maria Sarabas împreunã cu fiică-sa Diana, intoarsa recent din America.
Până noaptea târziu, sub genericul „Căci uite-asa trece viata”, am recitat versuri si am cântat. A fost o searã de neuitat! Doamne, cât de repede trece timpul petrecut in Moldova. Luam calea spre Portugalia...

* Valeriu Ticu s-a născut la 29 august 1961 în Nisporeni. Absolvent la Scoala de Arte Plastice din Chisinău (1978-1982). Institutul de stat al Artelor. Facultatea Regie (1993-1998). Pictor decorator la magazinul „UNIC” din Chisinau. Pictor scenograf la Palatul Republicii. Pictor restaurator la Biblioteca ASM. De 10 ani munceste in Portugalia.
XS
SM
MD
LG