Liderii israelian şi palestinian s-au înţeles ieri la Washington asupra unei serii de noi convorbiri pentru pacea în Orientul Mijlociu. Întâlnirea lui Benjamin Netanyahu şi Mahmud Abbas la primele negocieri directe în aproape doi ani a avut loc în urma mai multor luni de eforturi diplomatice intense ale Statelor Unite care doresc ajungerea la un acord de pace în decurs de un an. Are detalii Alexandru Eftode:
Premierul Israelului şi preşedintele Autorităţii Palestiniene au convenit să se întâlnească din nou pe 14 şi 15 septembrie, probabil în Egipt.
În deschiderea convorbirilor, secretarul de stat american, Hillary Clinton a promis sprijinul deplin al Statelor Unite pentru procesul care se aşteaptă a fi dificil şi cu şanse de succes incerte. Aşezată între Benjamin Netanyahu şi Mahmud Abbas, ea le-a spus că au şansa să pună capăt pentru totdeauna conflictului şi deceniilor de duşmănie între popoarele lor.
Administraţia Obama aşteaptă ca cei doi lideri să ajungă în răstimp de un an la înţelegeri în mai multe subiecte divergente ca aşezările evreieşti din teritoriile palestiniene, blocada impusă Fâşiei Gaza şi delimitarea graniţelor în cadrul unei soluţii cu două state în Orientul Mijlociu.
Ambii lideri au spus că doresc să ajungă la un acord şi să lase în urmă anii lungi de antagonism şi suspiciuni. Dar tot ambii au spus că va fi complicat. Premierul israelian a spus că Israelul „este pregătit să parcurgă această cale şi să avanseze mult într-o perioadă scurtă pentru a obţine pacea adevărată şi durabilă”. Benjamin Netanyahu a spus că o asemenea pace „va fi atinsă numai prin cedări dureroase şi reciproce”.
El a adăugat, adresându-i-se lui Mahmud Abbas, că palestinienii trebuie să fie pregătiţi să recunoască Israelul ca stat naţional al poporului evreu, tot aşa cum aşteaptă ca Israelul să le recunoască un stat naţional palestinian.
Liderul palestinian a spus că palestinienii doresc o „eră nouă, care să aducă pace, justiţie, securitate şi prosperitate pentru toţi” şi a cerut Israelului să-şi schimbe politica faţă de două chestiuni cheie. Abbas a spus că palestinienii se vor ţine de angajamentele privind securitatea şi încetarea provocărilor, iar Israelul ar trebui să procedeze la fel şi, de asemenea, să oprească toate activităţile privind coloniile şi să ridice integral blocada împotriva Fâşiei Gaza.
Deasupra negocierilor de joi a planat, însă, moartea a patru israelieni pe 31 august în Cisiordania în urma unui atac al mişcării Hamas, care spune că le va continua. Coloniştii evrei, între timp, au spus că vor continua construcţiile în teritoriile din Cisiordania, considerate patria biblică a Israelului. Simpatizanţi ai ambelor tabere au participat ieri la demonstraţii la Washington în semn de protest faţă de relansarea negocierilor.
Mulţi specialişti în problemele Orientului Mijlociu sunt sceptici când vine vorba de şansele de succes ale acestor negocieri. În primul rând - pentru că preşedintele american şi partidul său democrat se pregătesc de alegerile parţiale pentru Congres, din noiembrie – când vor avea nevoie de sprijinul lobby-ului israelian aşa că Barack Obama nu-şi va putea permite să forţeze nota cu premierul Netanyahu şi insista ca israelienii să pună capăt colonizării teritoriilor palestiniene.
Iar perdantul clar ar putea fi preşedintele palestinian Abbas care s-ar putea întoarce acasă cu mâna goală, ceea ce însemnă că nu va mai avea un argument puternic împotriva celor, precum gruparea Hamas, care cred că armele, nu diplomaţia, sunt singura soluţie.
