Linkuri accesibilitate

Rusia ca arbitru în conflictul Nagorno-Karabach


Președintele Dmitri Medvedev în timpul unei vizite în regiunea Saratov

Președintele Dmitri Medvedev în timpul unei vizite în regiunea Saratov

Opinii și constatări pe fundalul vizitei președintelui Dimitri Medvedev în Azerbaijdan.


Preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev se află pentru 2 zile in Azerbaijan. Oficial, pe agenda subiectelor de discutat se află chestiunile legate de proiecte comune la graniţă, dar se aşteaptă ca agenda sa fie în realitate dominată de chestiuni politice importante, precum relaţia dintre Azerbaijan si Armenia si rolul Rusiei în regiunea sud caucaziană, cu atit mai mult, cu cît recent au avut loc noi schimburi de focuri între azeri si armeni în zona de securitate din jurul enclavei Nagorno-Karabach. Cu alte cuvinte, experţii politici se aşteaptă ca acest conflict îngheţat din Nagorno-Karabach sa domine convorbirile. Astazi, la Stepanakerk, in capitala enclavei se sărbătoresc 19 ani de independenta auto-proclamată, iar la ceremonii iau parte importanţi politicieni armeni. Oana Serafim rezuma relatarile corespondentilor Europei Libere.

Atmosfera în regiunea sud-caucaziana este tensionată în legătură cu situaţia din Nagorno-Karabach şi cu rolul Rusiei. Ieri, preşedintele de la Baku, Ilhan Aliev la o ceremonie fastuoasă, la care înălţa ceea cel el dorea sa fie cel mai mare şi mai impozant drapel din lume, se referea direct la Nagorno-Karabach şi la intenţiile autorităţilor de la Baku: „Drapelul nostru reprezintă mîndria şi sufletul nostru. Va flutura peste Karabach, Hankendi si Şuşa. Şi cu toţii vom contribui la aducerea acestui moment cît mai aproape. Trăiasca Azerbaijanul!”

Cu un astfel de preambul, vizita preşedintelui Rusiei la Baku nu va fi una numai cu zîmbete şi stîngeri cordiale de mîini, cu atît mai mult cu cît Medvedev şi-a replanificat vizita în Azerbaijan, iar acum ea vine tocmai înaintea celei a preşedintelui Ilhan Aliev la Washington şi New York. Analistul politic de la Baku, Rasim Musabekov crede că nu întîmplător a ales Moscova acest moment: „Vizita lui Medvedev este cumva preventivă, să împiedice Azerbaijanul să aibă o relaţie geopolitică mai stînsă cu Occidentul. Rusia va căuta să convingă Azerbaijanul cu promisiuni sau chiar rezolvînd anumite probleme. Dar nu cred ca Azerbaijanul va cădea numai sub influenţa Rusiei...”

Ceea ce autorităţile de la Baku vor încerca să obţină de la Moscova este o cooperare în legătură cu situaţia din Nagorno-Karabach, enclava din Azerbaijan, aflată sub controlul Armeniei. Ieri, la limita regiunii, Erevanul şi Baku au anunţat schimburi de focuri soldate cu victime din rîndul soldaţilor armeni şi azeri. Este a doua oară, în această vară cînd au loc astfel de incidente.

Vafa Guluzadeh, fost consilier pe probleme de securitate naţională pentru preşedintele azer, spune că Rusia ar putea sta în umbra acestor incidente: „Cred că toate aceste violări a acordurilor de încetare a focului din 1994 au fost ordonate de ministerul apărării de la Moscova. Ei orchestrează toate aceste lupte la zona de armistiţiu. Poate că au avut loc acum pentru a exercita anumite presiuni asupra Azerbaijanului. Poate că Rusia vrea acum să spună: iată noi putem să reluăm luptele, putem să continuăm să ocupăm teritoriul azer. Ruşii îi controlează pe toţi liderii din armata armeană. De aceea, pentru tot ce se întîmplă pe linia de încetare a focului responsabilitatea este a Rusiei şi a liderilor ei.”

Rusia a semnat acum două săptămîni un acord militar cu Erevanul, prin care Rusia va avea baze permanente in aceasta ţară pînă în 2044 şi Moscova a promis că va asigura şi suveranitatea Armeniei în fata vreunui atac venit din afară. Azerbaijanul priveşte cu îngrijorare la acest aranjament considerîndu-l potenţial periculos.
Dar, amintesc corespondenţii Europei Libere, Rusia nu are în mînă toate cărţile cu Azerbaijanul. Cîteva ar mai fi şi în mîna administraţiei de la Baku: una dintre ele ar putea fi radarul de la Gabala, care este închiriat Rusiei, dar numai pînă în anul 2012. Aşa crede, de exemplu, Elhan Şahinoglu, directorul unui centru de cercetări de la Baku: „Semnarea de către preşedintele Rusiei a acordului militar cu Armenia a schimbat situaţia în regiune. Şi va trebui să ne gîndim de două ori înainte de a prelungi contractul de închiriere de la radarul din Gabala – oare mai trebuie să acceptăm acest acord după acest pact anti-azer sau nu ?...

O altă „carte” de jucat în mîna Azerbaijanului o reprezintă bogăţiile sale naturale de gaz şi petrol. Anul trecut, preşedintele Medvedev a semnat la Baku un acord prin care primii care au acces la gazul azer sunt ruşii, prin compania de stat Gazprom, iar Kremlinul spune că acum ar trebui semnate cîteva protocoale adiacente acelei înţelegeri. Din nou, Elhan Şahinoglu crede că autorităţile de la Baku ar trebui să se gîndească de două ori înainte de a mai acorda beneficii Moscovei: „Azerbaijanul nu a susţinut proiectul energetic Nabucco din cauza Rusiei. Azerbaijanul nu şi-a exprimat deschis aspiraţiile pro-NATO din cauza Rusiei. Oficialităţile azere nu au spus că vor neapărat în NATO sau Uniunea Europeană. Dar aceasta politică ar trebui acum să se schimbe. Pentru ca Rusia susţine în mod deschis militar şi politic Armenia, noi, azerii, trebuie să ne reanalizăm opţiunile...”

E interesant de notat că presa din Rusia acordă o infimă importanţă vizitei preşedintelui Medvedev la Baku.
XS
SM
MD
LG