Partidul pentru Neam şi Ţară a apărut în iulie 2007 - mai întâi ca mişcare social-politică, apoi, din ianuarie 2009, ca partid. Congresul de constituire a avut loc în satul Ratuş, raionul Criuleni. La fondarea mişcării au contribuit foşti activişti în Partidul European, între care şi Tudor Deliu, care a fost ales preşedintele formaţiunii. Mişcarea Pentru Neam şi Ţară şi-a anunţat orientarea social-liberală, pro-europeană, cu priorităţi în zona reformelor economice, reducerea sărăciei, protecţia muncitorilor migranţi şi crearea condiţiilor necesare revenirii lor în ţară. După ce în 2008, liderul mişcării a anunţat că aderă la PLDM, preşedinte a devenit Nicolae Uţică. La primele alegeri la care participă, cele parlamentare din aprilie 2009, se retrage spre finalul cursei în favoarea Alianţei Moldova Noastră, motivând cu gestul corespunde atât intereselor partidului, cât şi intereselor naţionale ale Republicii Moldova privind consolidarea polului democratic al partidelor politice. Formaţiunea nu participă nici la anticipatele din iulie 2009.
Partidul Patrioţii Moldovei a apărut la sfârşitul lui iunie a anului 2010. Condusă de Mihai Garbuz formaţiunea îşi propune misiunea „să-i consolideze pe patrioţii Moldovei, să cultive în cetăţeni sentimentul patriotismului şi toleranţei”. Partidul îi revendică drept membri pe toţi cetăţenii care cred că Republica Moldova este casa lor comună şi care respectă dreptul moldovenilor la identitate etnică şi lingvistică. Printre obiectivele anunţate figurează reîntregirea ţării, ridicarea nivelului de trai, modernizarea economică, combaterea prin căi legale a oricăror încercări de a pune la îndoială existenţa naţiunii, limbii, istoriei şi a statalităţii moldoveneşti. La scurt timp după lansare, organizează o acţiune de masă, în comun cu organizaţiile Salvgardare şi Duhovnoe edinstvo. Este vorba despre un auto-raliul numit „Actul sfânt de unificare a poporului ţării sub drapelul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt” pe un traseu cu punctul final în localitatea Orheiul Vechi. În plan politic, formaţiunea se desolidarizează categoric de fosta guvernare comunistă dar şi de actuala putere, acuzându-le de iresponsabilitate faţă de cetăţeni.
