Linkuri accesibilitate

Cu microfonul Europei Libere la școlile cu predare în grafie latină din Transnistria


La Corjova, locul unor intervenții ale forțelor de securitate transnistrene și în 2009
La Corjova, locul unor intervenții ale forțelor de securitate transnistrene și în 2009

Ion Iocev: „Zi de zi mass media - televiziunea locală, radioul, ziarele, totul vorbesc în unison că duşmanul numărul unu este Republica Moldova”.



Anul şcolar a început, la şcolile din Transnistria cu predare în grafie latină cu aceleaşi şicane din partea autorităţilor, cu care s-au obişnuit de ani de zile. Şcoala din Corjova a fost ocupată, pentru câteva ore de forţele de securitate locale, sub pretextul că ar fi existat informaţii că zona era minată. Singurul rezultat concret a fost că anul şcolar la Corjova a început fără electricitate
.

Primul sunet de clopoţel în prezenţa miliţiei transnistrene, care a descins în această dimineaţă în gimnaziul din satul Corjova, raionul Dubăsari. „De asta au avut parte profesorii şi elevii acestei instituţii. Ceva previzibil pentru un început de an şcolar”, a declarat Europei Libere Constantin Sucitu, directorul gimnaziului din localitate.

Profesorul Constantin Sucitu
Constantin Sucitu
: „Ne înconjoară miliţia, să nu arborăm Drapelul, să nu intonăm Imnul. Ne-au preîntâmpinat ca să nu fie Biroul de alegeri la noi în instituţie. Ne-au pus să ne iscălim acolo. Zic: eu nu mă iscălesc.”

Afirmaţiile lui Constantin Sucitu sunt susţinute şi de directoarea Liceului teoretic „Alexandru cel Bun” din oraşul Bender-Tighina, Maria Roibu.

Maria Roibu: „Ieri seara au venit doi miliţieni transnistreni şi m-au întrebat: aici va fi punct electoral? Da eu mă uit la dânşii şi zic: cu părere de rău - nu, fiindcă voi nu ne permiteţi. Şi întreabă: da la 1 septembrie voi veţi arbora Drapelul? Veţi cânta Imnul? Şi am spus aşa: băieţi, va fi arborat Drapelul, va fi intonat Imnul. Noi suntem şcoala Republicii Moldova, noi facem totul după legea Republicii Moldova.”

Directorul Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol, Ion Iovcev are şi el anumite explicaţii: „Se împlinesc 20 de ani de la aşa-numita proclamare a independenţei republicii moldoveneşti nistrene. Zi la zi mass media - televiziunea locală, radioul, ziarele, totul vorbesc în unison că duşmanul numărul unu este Republica Moldova. Şi clar, că asta are un impact negativ asupra populaţiei băştinaşe. Lumea e înfricoşată să-şi aducă copiii la liceu şi numărul elevilor din cauza asta scade. Anul acesta, bunăoară, în clasa întâi avem din cei nouă copii, care au depus cereri, trei sunt de naţionalitate, de etnie rusă.”

Europa Liberă: Vin şi alolingvi, totuşi.

Ion Iovcev: „Alolingvi, da, aşa e.”
Profesorul Ion Iovcev


Europa Liberă: Şi numai nouă copilaşi aveţi în clasa întâi?

Ion Iovcev: „Nouă copilaşi, foarte puţini.”

O situaţie asemănătoare şi la şcoala din Corjova.

- „În clasa întâi avem 10 copilaşi. Unii părinţi nu înţeleg situaţia şi-şi dau copiii lla şcoala rusă în Dubăsari, la şcoala cu studierea în chirilică.”

Şi la liceul din Tighina puţini sunt copiii veniţi în clasa întâi, spune directoarea Maria Roibu.

Maria Roibu: „Dacă cu şapte ani în urmă aveam câte 250 de elevei în clasa întâi, la 1 septembrie acum avem doar 40 de elevi. O categorie de oameni sunt cei, care se tem de situaţie, se tem să-şi piardă lucrul. Dar mă doare foarte mult, că o categorie de oameni nu înţeleg, pur şi simplu, ce fac ei – că le fură viitorul copiilor.”

Europa Liberă: Dar nu aţi reuşit ca să le demonstraţi, că există o calitate a învăţământului în această instituţie pe care o conduceţi?

Profesoara Maria Robu
Maria Roibu
: „Pentru oamenii deştepţi demult este demonstrat, că este o calitate. Deoarece şi anul acesta 78 de absolvenţi, toţi au fost admişi la instituţii superioare de învăţământ. 21 de elevi sunt în aşteptarea admiterii în România şi sper, ca Guvernul României să aibă grijă de aceşti elevi, să fie admişi toţi. 33,33 de procente, exact aşa, au fost admişi la buget în instituţiile superioare de învăţământ din Republică.”

Europa Liberă: Dar ei au şi nişte facilităţi, se bucură de privilegii.

Maria Roibu: „Doamnă Valentina, nu este chiar aşa. Eu demult vorbesc şi sper cel puţin pentru anul viitor să avem o înţelegere corectă din partea Guvernului Republicii Moldova. Deoarece aceste locuri ar fi cazul să fie specificate la ce instituţii, la ce facultăţi, ca noi, cei din instituţiile acestea cinci, să ştim precis unde să orientăm copiii.”

Europa Liberă
: Dar ce, până astăzi nu ştiţi?

Maria Roibu: „Nu este aşa. Nici chiar în aceeaşi Românie – avem 50 de locuri, dar nu este arătat în care universităţi, la care facultăţi. Uite, asta este cea mai mare problemă. Şi nu ştiu, de ce demnitarii de stat până acum încă nu vor să înţeleagă că este o problemă.”

O întrebare şi pentru directorul Constantin Sucitu din Corjova: S-a schimbat atitudinea autorităţilor de la Chişinău faţă de şcolile cu predare în grafie latină din regiunea de est a Moldovei?

Constantin Sucitu
: „Evit să răspund la aşa întrebare. Domnul Bujor a adus nişte autobuze pentru raionul Râşcani, Căuşeni. Ne-au promis şi nouă, la aceştea din Transnistria.”

Pe cand elevii liceului din Tiraspol sunt asiguraţi cu transport încă din 2008.

Ion Iovcev: „Avem autocarul acesta, pe care noi l-am primit prin Departamentul românilor de pretutindeni.”

Europa Liberă
: Azi, în prima zi de şcoală ce gânduri vă macină?

Ion Iovcev: „Viitorul acestui liceu.”

Maria Roibu: „În clădirea gimnaziului-internat pentru copiii orfani, acolo unde învaţă clasele a IX-XII-cea, starea este deplorabilă. Cad ferestrele, uşile, podeau este putredă.”

În Transnistria există opt instituţii de învăţământ, care şi-au câştigat statutul de şcoli moldoveneşti cu grafie latină, sub jurisdicţia Republicii Moldova, încă din iulie 1992, după încheierea conflictului armat de la Nistru. Potrivit statisticilor transnistrene, 33 de şcoli din regiune învaţă în moldoveneşte, adică 17 la sută din instituţiile preuniversitare.
Previous Next

XS
SM
MD
LG