Linkuri accesibilitate

In obiectiv raționalizarea și eficientizarea rețelei instituțiilor de învățămînt


Loreta Handrabura: un demers educațional care să răspundă realităților de azi.


Mobilizare maximă la această oră pentru toţi cei care au copii de şcoală; familiile cu elevi s-au trezit toate mult mai devreme acum, după un regim de somn mai relaxat al verii… O preocupare suplimentară în aceastătă dimineaţă a părinţilor în privinţa a toate pe care trebuie să le aibă în dotare un bun şcolar - o haină în plus, pentru că vremea va fi destul de rece chiar şi după standardele unui început de toamnă… Primul clopoţel sună şi cu prilejul împlinirii a aproape un an de când s-a instalat noua guvernare, inclusiv – bineînţeles – noua echipă ministerială în Educaţie. Ce schimbări s-au produs în învăţământ sau se vor produce în acest nou an de studii? Vom discuta în această dimineaţă cu doamna ministră adjunctă a Educaţiei Loreta Handrabura.

Europa Liberă: Avem o vagă bănuială că este cel mai matinal 1 septembrie pentru dv. Sunteţi acum în drum într-o deplasare, din cîte înţelegem, nu?

Loreta Handrabura
Loreta Handrabura
: Chiar aşa este. Din ’87 de cînd am finalizat şi eu studiile, chiar este cel mai matinal 1 septembrie şi acuma sunt chiar deja după Bălţi pentru că am promis şi am ţinut să onorez această promisiune de a fi la gimnaziul din satul Corbu din raionul Donduşeni la acest eveniment care are o greutate şi emoţională şi nu numai pentru cei practic peste 600 de mii de studenţi şi elevi pe care îi avem.

Europa Liberă: Cum începe acest an de învăţământ? Toate renovările, cel puţin, s-au dus la bun sfârşit?


Loreta Handrabura: În mare, sunt duse la bun sfîrşit, iar dacă au mai rămas pe alocuri, ele se produc în paralel aşa încît să nu afecteze procesul instructiv propriu-zis. Acest lucru se întîmplă de regulă şi pe parcursul anului atunci cînd este nevoie de o intervenţie pentru a îmbunătăţi infrastructura educaţională.

Europa Liberă: Doamnă Handrabura, este primul început de an şcolar, de învăţământ de când s-au instalat noile autorităţi moldovene, inclusiv din Educaţie… Dacă ar fi să rezumaţi: ce a reuşit noua echipă ministerială şi ce va lăsa pe umerii următoarei echipe, de vreme ce – alegerile parlamentare fiind inevitabile – trebuie să admitem, teoretic măcar, că între timp s-ar putea schimba şi conducerea respectivului minister?

Loreta Handrabura: Eu am să încerc să listez cîteva dintre realizările care s-au produs într-un timp foarte scurt şi ele erau imperios necesare. În primul rînd, noi am reuşit să elaborăm şi să implementăm curriculumul modernizat la cele 19 discipline obligatorii, curriculum care presupunea reducerea din conţinuturi, programa fiind sufocantă – aceasta o spuneau deopotrivă şi cadele didactice, şi cei educabili, şi părinţii. Şi schimbarea accentului în predare, învăţare şi evaluare; şi anume s-a produs transferul de pe obiective, care desigur că rămîn în continuare în demersul educaţional, pe formare de competenţe. E vorba despre ceea ce spunem noi în limbaj, şi am să încerc să vorbesc aşa, pe înţelesul auditoriului larg, pe formare de competenţe de comunicare, matematice, digitale, antreprenoriat, competenţe civice, morale, competenţe funcţionale care l-ar ajuta pe elev în viaţa sa de mai departe şi, desigur, în formarea sa profesională.

O altă mare noutate este faptul că după ani buni s-au editat 46 de titluri de manuale – 7 pentru învăţămîntul primar, 7 pentru pentru cel liceal şi 32 pentru treapta liceală. În proces de finalizare practic este noua concepţie de dezvoltare a învăţămîntului din R. Moldova pe care o vom dezvolta, perfecţiona şi deja finaliza după ce va fi adoptat proiectul de Cod al educaţiei.

Europa Liberă: Apropo, Codul este, înţeleg, pe final de discuţii, de dezbateri, urmează deja să fie prezentat guvernului spre aprobare... ?

Loreta Handrabura: Aveţi perfectă drepatte. Noi am şi reuşit în perioada aceasta de vacanţă pe care au avut-o unii să generalizăm toate propunerile venite de la mai mulţi actori educaţionali, să le dezbatem în grupurile de experţi, încît să putem acum, în perioada lunii septembrie, să propunem guvernului acest proiect de Cod, care prevede cele mai multe schimbări pe treapta învăţămîntului vocaţional; acolo se vor produce mai multe schimbări, pe treapta învăţămîntului superior şi a formării continue.

Europa Liberă: Cu privire la reformele din învăţământ pe care le intenţionează sau le realizează déjà actuala echipă ministerială, unele dintre ele - de stringenţă chirurgicală – ca să spunem aşa, e vizibil pentru toată lumea că nu există un sprijin univoc nici măcar în sânul Alianţei… Cum se va împăca lupul, capra şi varza în această privinţă?

Loreta Handrabura: Eu sper că ambiţiile politice, uneori nejustificate, doar de a cîştiga un auditoriu sau un segment nu vor fi în detrimentul unor reforme absolut necesare şi asta o înţeleg deopotrivă toţi liderii şi actorii politici. Dar mai cu seamă speculează cei care sunt vizaţi să se reformeze şi atunci apelează la anumiţi lideri pentru a mai rămîne în zona de confort, care este în deserviciu şi comunităţii educaţionale, şi calităţii educaţionale şi, implicit, calităţii vieţii pe care ne-o dorim, spre care aspirăm cu toţii.

Europa Liberă: Ministerul a fost dur criticat pentru aşa-numita optimizare a instituţiilor de învăţământ şi nu numai de opoziţie, dar chiar și de unii parteneri de coaliţie… Înţelegem că Ministerul a rezistat până acum în faţa unor argumente gen: „atâţia profesori vor rămâne pe drumuri…” Există destule probleme foarte dificil de rezolvat care fac, la modul pragmatic, foarte nepopulare aceste măsuri de consolidare a unor şcoli prin reducerea numărului lor: autobuze, drumuri, infrastructura şcolilor, absenţa posibilităţilor de studio de la distanţă etc… Se ţine cont de aceste dificultăţi?

Loreta Handrabura
: Categoric se iau în vedere şi faptele noastre vorbesc de la sine. Procesul acesta de raţionalizare şi eficientizare reţelei instituţiilor de învăţămînt de toate nivelurile a fost iniţiat de guvernarea precedentă, s-a ţinut pe raft din „n” motive, dar dacă nu-ţi asumi această reformă, atunci nu poţi să zici că eşti în serviciul unui demers educaţional care să răspundă realităţilor de astăzi, pe care le parcurgem şi nu în detrimentul acestor realităţi.

Atunci cînd aţi invocat că lipsesc autobuzele sau drumurile, lucrurile nu stau chiar aşa. Chiar acum 10 zile, în cele două raioane pilot – Rîşcani şi Căuşeni – au fost deja trimise 10 autobuze performante pentru transportarea elevilor în cele 11 şcoli de circumscripţie – sunt cele două raioane care pilotează finanţarea „per capita” şi formarea şcolilor de circumscripţie cu o infrastructură educaţională de calitate, implicit deja cu asigurarea procesului educaţional de calitate.

Vreau să vă spun că în proces de lucru se mai află procurarea altor 15 autobuze pentru care se vor aloca din bugetul de stat 12 milioane de lei, iarăşi pentru acele şcoli de circumscripţie unde se absorb alte şcoli în care din cauza factorului demografic, a procesului de migraţie nu mai avem clase complete şi desigur însuşi procesul didactic nu este unul de calitate. Aici este şi problema. Voi repeta continuu – atîta timp cît nu vor fi asigurate două criterii – în primul rînd drumurile, fie în variantă albă fie asfalt, autobuzele şi reangajarea cadrelor didactice în aceste corpuri didactice mai extinse, unde vor veni copii din diferite şcoli – noi nu vor iniţia acest proces şi noi am făcut dovada deja de un an că anume aşa vom acţiona.

Europa Liberă: Care în opinia Dvs rămân totuşi metodele cele mai raţionale de a cheltui mai eficient decât până acum banii publici în educaţie?

Loreta Handrabura: Finaţarea per capita – asta au înţeles-o deopotrivă toţi directorii din toate treptele de învăţămînt, şi direcţiile de învăţămînt, şi consiliile raionale. Fiindcă raţionalizarea şi eficientizarea rețelei instituţiilor de învăţămînt este demersul pe care îl iniţiază de fapt autorităţile locale de nivelul unu şi nivelul doi, nu Ministerul Educaţiei. Atîta timp cît într-o instituţie şcolarizarea unui elev ne va costa 6-7 mii, iar în altă instituţie – peste 20 de mii, vă daţi seama că noi ne vom confrunta cu aceleaşi impedimente de neasigurare financiară pe toate capitolele şi toate cheltuielile pe care le prevede procesul de studii. Şi aceasta este formula eficientă pe care o regăsim în toate ţarile vecine, unde învăţămîntul nu se confruntă cu atîtea probleme pe acest capitol de finanţare pe care îl atestăm noi.

Europa Liberă: Domnă Handrabura, vă dorim să găsiţi formule de succes în toate celelalte probleme care au mai rămas în învăţămîntul din R. Moldova. Vă mulţumim mult pentru amabilitatea de a ne fi acordat acest interviu.
XS
SM
MD
LG