Alexandru Botnari: „Oraşul Hânceşti are 22 de mii de locuitori. Conform listelor electorale, drept de vot au 13 700.”
Europa Liberă: Aţi perfectat listele? Ce se întâmplă cu calitatea acestor liste electorale?
Alexandru Botnari: „La Hânceşti totul e în ordine. Baza de date, informaţională, tot este.”
Europa Liberă: Spuneti-ne ceea ce era la alegerile trecute şi ceea ce este astăzi; listele electorale au fost actualizate?
Şi ar trebui nişte atribuţii la administraţia publică locală mai mari. Fiindcă azi şi Primăria trebuie să se ocupe cu listele astea, şi Comisia electorală centrală, şi Oficiul stării civile dă informaţia. Iată de exemplu: noi dăm autorizaţie la locul amplasării a decedatului la cimitir, în baza eliberării certificatului. Da, noi le înregistrăm, dar sunt cazuri, când după autorizaţia dată nu vin şi informaţia dată nu este întotdeauna la noi. Baza de date noi cerem, ni se prezintă, dar oricum sunt greşeli.
Chiar acum recent, când am verificat listele acestea, iarăşi am găsit persoane, care au murit. Şi calitatea recensământului. Când se face – că asta e Primăria Hânceşti, sau că e la nivel raional, sau în întregime în ţară, recensământul. Dar la noi foarte multe lucruri se fac în ţară aşa - ei , o să treacă. Dar la concret, să faci odată regulă bine în acest domeniu – baza de date, tot. Că asta e legat de imobil, că asta e legat de persoană, de cetăţean. Şi baza de informaţii, care poate fi la acest moment, să fie bine.”
Europa Liberă: Câţi locuitori de la Hânceşti sunt plecaţi la muncă peste hotare?
Alexandru Botnari: „Sunt mulţi. Din numărul populaţiei Hânceşti, undeva 30-35 % sunt plecaţi.”
Europa Liberă: Ei figurează şi pe listele electorale?
Alexandru Botnari: „Da. În baza noastră de date, la noi nu există că dumnealui are cetăţenie în alt stat, sau are şedere. Şi în baza de date la noi, noi nu avem. Dar foarte mulţi, 70-80 % din populaţie, că e oraşul Hânceşti, că e în întregime pe Republică au mers peste hotare nelegal. Îs foarte puţini din acei, care au plecat legal.”
Europa Liberă: Sunt justificate aceste temeri, că la referendum sau la alegeri s-ar putea admite falsificări. De fapt, ce înseamnă falsificări?
Alexandru Botnari: „Aceste falsificări foarte multe s-au făcut în alegerile din 2007, la alegerile locale. Apoi înainte de 5 aprilie, când au fost alegerile.”
Europa Liberă: Dar cum s-au făcut falsificări in campaniile electorale precedente?
Alexandru Botnari: „Lucrurile acestea se fac acolo, unde nu este controlul. Poate să facă nişte sate mici.”
Europa Liberă: Dar cum? Comuniştii acum insistă, că acest referendum va fi falsificat.
Alexandru Botnari: „O luăm invers – până la 5 aprilie partidele democrate şi liberale au spus, că comuniştii au falsificat. Acuma se primeşte invers. Da? Fiecare partid politic îşi gaseşte o problemă, care nu-l aranjează. Că e în plan legislativ, că e altceva.”
Europa Liberă: Ca primar să vă întreb: totuşi, are efect atunci când alte partide cheamă la boicotul referendumului? Vrea lumea să participe? Cam ce prezenţă ar putea să fie atestată la plebiscitul din 5 septembrie?
Alexandru Botnari: „Undeva la 45 de procente eu cred, că o să fie la vot. Eu cred, că Partidul Comuniştilor mai rău face prin asta. Prin aceea, că cheamă la boicot îşi micşorează ratingul şi numărul persoanelor, care într-adevăr ar putea vota pentru Partidul Comuniştilor. Fiindcă nu pot ei, în cadrul unui partid, să decidă pentru oameni – făceţi aşa, nu faceţi aşa. Eu cred, că de sine stătător fiecare îşi dă seama, vrea să meargă la referendum, nu vrea să meargă. La noi a devenit la modă de a duce cetăţenii în eroare.”
Europa Liberă: Ce am mai aflat eu de la locuitorii Hânceştiului: ei spun că prea puţine sunt partidele, care au venit să facă agitaţie pro-referendum.
Alexandru Botnari: „Da. Activi în raionul Hânceşti au fost numai Partidul Democrat şi Partidul Liberal-Democrat. Partidul Liberal cât de puţin aşa a mai lucrat. În rest, înafară de nişte panouri publicitare, aţi văzut că este şi de la Partidul Umanist, şi de la Moldova Unită, în oraş se văd. În afară de asta, altceva nimic. Alţi politicieni folosesc – cineva lasă să se bată, lasă să lămurească. Dar când se bat doi, cineva câştigă. Pe de o parte e eficient, dar nu întotdeauna.”
Europa Liberă: Moldoveanul îşi vrea un preşedinte „tătuc”?
Alexandru Botnari: „Nu tătuc. Îşi vrea un preşedinte de ţară, care nemijlocit toţi alegătorii să simtă, că el a fost ales de ei şi nu între partidele politice. Treburi care s-au făcut până acum şi care se fac şi acum.”
Europa Liberă: Ajuns în fotoliul prezidenţial, preşedintele trebuie să-şi păstreze apartenenţa politică? Să rămână în fruntea unui partid, a unei formaţiuni politice? Sau trebuie, pe perioada mandatului de şef de stat, să se despartă de partid?
Alexandru Botnari: „Eu sunt de părerea, că ar trebuie să rămână membru de partid. Fiindcă astăzi toţi cetăţenii votează anume persoana unui partid la Preşedinţie.”
Europa Liberă: Dar, oare, nu e preşedintele tuturor cetăţenilor?
Alexandru Botnari: „Da, dar el a fost ales în cadrul partidului la funcţia de preşedinte al statului. Da? Eu sunt convins, că preşedintele ales nu va soluţiona numai problemele sau viziunile partidului lui. Cine nu-i cu noi, înseamnă că e împotriva noastră – asta e o gândire proastă. Părerea mea: îndeobşte, aş grămădi pe toţi, aş alege cei mai buni şi sunt convins, că ţara atunci se va dezvolta.”
