Linkuri accesibilitate

Etapele obținerii independenței Republicii Moldova


Gheorghe Cojocaru
Gheorghe Cojocaru

Gheorghe Cojocaru: Desprinderea de sub tutela metropolei moscovite nu a căzut din pod după putschul din august.


Gheorghe Cojocaru: Două puncte de vedere se confruntă atunci când se abordează chestiunea independenței Republicii Moldova, care va fi marcată mâine, 27 august: în timp ce unii afirmă că declararea independenței a fost un proces care a cunoscut mai multe etape, finalizând cu votul Parlamentului în favoarea Declarației de independență acum 19 ani, alții, dimpotrivă, încearcă să acrediteze ideea că independența ar fi căzut din pod, în urma puciului din august de la Moscova, și că autoritățile de la Chișinău de atunci au beneficiat doar de o conjunctură de evenimente externe. Un punct de vedere îngust și nefondat, prin care se urmărește golirea de conținut a istoriei recente a societății din Republica Moldova.

Europa Liberă: Și, dacă această cale spre independenţa de stat a fost mult mai lungă şi a cunoscut, după cum ziceaţi, mai multe etape până la data votării Declaraţiei în Parlament, care au fost aceste etape?


Gheorghe Cojocaru: Înfiriparea mișcării de emancipare națională și democratică de la începutul anului 1988 a consemnat începutul procesului de desprindere de sub tutela metropolei sovietice. Acest început a fost marcat de întemeierea Frontului Popular din Moldova, de bătălia pentru limbă și alfabet din 1989 și de alegerea unei noi instituții legislative la începutul anului 1990, - instituţie în care adepții transformărilor democratice au deținut inițiativa politică ce a deschis drumul spre obiectivul declarării supremației legilor locale asupra celor pan-unionale.

A urmat adoptarea Declarației de Suveranitate la 23 iunie 1990, boicotarea referendumului unional din 17 martie 1991 prin care se urmărea păstrarea intactă a edificiului Uniunii Sovietrice și, în final, puciul de la Moscova, Marea Adunare Națională și declararea Independenței de stat la 27 auguist 1991. Acestea ar fi etapele care au condus pas cu pas la evenimentul care va fi consemnat mâine în localitățile din Republica Moldova.

Europa Liberă: Dar nu în toate localităţile, dacă ne gândim la regiunea transnistreană separatistă care nu acceptă nici simbolurile și nici sărbătorile naţionale ale autorităţilor de la Chișinău.

Gheorghe Cojocaru: ... și acest fapt este deja aproape o banalitate, nefiind singurul lucru care divide cele două maluri ale Nistrului. Se știe prea bine că regimul separatist de la Tiraspol a servit interesele fostei Uniunii Sovietice până la sfârșit, a obstrucționat procesul de desprindere al Chișinăului de sub controlul autorităților sovietice, încât se poate afirma că însuși acest focar de separatism teritorial și politic este reacția unor forțe din interiorul și din exteriorul Republicii Moldova la aspirațiile societății de emancipare politică și națională.

Europa Liberă: Întâlnirea recentă a premierului Vlad Filat cu liderii de la Tiraspol, în preajma acestor sărbători naţionale, din 27 și 31 august, ce semnificaţii ar putea avea?

Gheorghe Cojocaru: Este o întâlnire care, cred, nu a fost anticipată de mass media, este o întâlnire care demonstrează că premierul Vlad Filat are suficiente resurse pentru a se vedea fără complicații cu liderul de la Tiraspol. Nu știm exact ce s-a discutat la această întâlnire după meciul de fotbal de pe stadionul local. Este important că liderii de la Chișinău știu să găsească lejer drumul spre Tiraspol. Este regretabil, totodată, că „Șerif” a ratat calificarea în grupele Ligii Europene, subiect care, putem presupune, nu a fost, totuși, unul central în discuția premierului Filat la ieșirea de pe stadion.
XS
SM
MD
LG