Linkuri accesibilitate

„Dragoste cu cnutul” a Rusiei ar trebui să-i dezmeticească pe unii politicieni de la Chişinău.

În plin scandal provocat de acuzaţiile anti-mafie, tot mai virulente, care au reuşit să eclipseze până şi campania pentru referendum, au fost date publicităţii datele ultimului sondaj IMAS Chişinău, realizat în perioada 26 iulie-12 august 2010. Sondajele în Moldova, chiar dacă au fost mereu contestate, în general au prezentat un tablou verosimil al realităţilor, şi asta în pofida unor acuzaţii de partizanat sau de superficialitate. De data aceasta însă se pare că nemulţumiţii de sondaje au întrecut măsura. Doru Petruţi, manager general IMAS Chişinău, a declarat presei că anumiţi politicieni au proferat ameninţări la adresa instituţiei sale şi au făcut presiuni pentru modificarea cifrelor din sondaj în sensul dorit de ei. Din această cauză, IMAS a renunţat să facă publice informaţiile cu privire la preferinţele electorale pentru partide şi candidaţii la prezidenţiale. Dl Petruţi refuză să divulge numele celor care au făcut presiuni asupra IMAS, lăsând totul la discreţia publicului şi la cheremul amatorilor de scenarii conspiraţioniste. Aceste acuzaţii însă trebuie investigate, pentru a nu se admite perpetuarea unor ingerinţe politice nepermise.

Datele aceluiaşi sondaj IMAS sugerează că realizările alianţei de guvernământ nu sunt, deocamdată, pe potriva aşteptărilor populaţiei. Totuşi noutatea semnificativă pe care ne-o oferă această investigaţie este că pentru prima dată o componentă a Alianţei, şi anume Partidul Liberal Democrat din Moldova, a depăşit partidul comuniştilor la capitolul încredere, iar o altă formaţiune din coaliţie - Partidul Democrat - i-a egalat pe comunişti. Un alt rezultat pozitiv al sondajului este numărul mare al cetăţenilor care intenţionează să participe la plebiscit. Dacă nu ar trăda o anacronică mentalitate paternalistă, credinţa într-un „despot luminat”, bun şi drept, putem spune că opţiunile masive pro-referendum ale moldovenilor, aşa cum apar ele în sondajul IMAS, echivalează cu un vot de încredere pentru actuala coaliţie de guvernământ. Ar fi bine ca această simbolică validare a partidelor din Alianţă, prin referendumul din 5 septembrie, dacă se va întâmpla, să nu fie irosită, ulterior, într-o campanie electorală încrâncenată între aliaţi, iar viitorii prezidenţiabili să-şi dorească să spargă seria „nomenclaturistă” a foştilor preşedinţi ai Republicii Moldova. Snegur, Lucinshi şi Voronin, prin formaţie, au corespuns mai degrabă unei ex-republici sovietice decât unui stat modern, devotat valorilor europene.

Se apropie Ziua Independenţei Republicii Moldova şi Rusia ţine, după vechiul său obicei, să pună la încercare voinţa moldovenilor de a fi liberi. La o întâlnire cu mitropolitul Vladimir, din 22 august, patriarhul moscovit Kirill a declarat că Moldova face parte din acelaşi spaţiu spiritual cu Rusia. „Ne rugăm ca orientarea politică a Moldovei să ajute la păstrarea unităţii Sfintei Rusii”, a subliniat patriarhul Kirill. Biserica rusă însă nu se limitează la rugăciuni, ci se implică direct în campania electorală din Moldova: în trecut, susţinându-i pe comunişti, în prezent, sprijinind un fost şef al securităţii de la Chişinău. Spiritualitatea aşa-zis comună nu împiedică Rusia să blocheze vinul moldovenesc şi, mai nou, să interzică importul de fructe şi legume. Această „dragoste cu cnutul” ar trebui să-i dezmeticească pe unii politicieni de la Chişinău, să le mai taie din egoismul electoral, să-i responsabilizeze.

Chiar dacă democraţii vor merge separat la scrutinele care se anunţă începând cu această toamnă, partidele din Alianţa pentru Integrare Europeană ar trebui să mai lase loc de dialog şi după alegeri, când vor avea de confirmat, de o manieră mult mai convingătoare, cursul pro-occidental pe care şi l-au asumat acum un an.
XS
SM
MD
LG