Linkuri accesibilitate

Mihai Petrache (UCM), Sergiu Corupceanu (FSD) și Anatol Petrenco (MAE) răspund întrebărilor lui Vasile Botnaru.



Uniunea Centristă din Moldova
s-a constituit în mai anul 2000. Primul său preşedinte a fost juristul Mihai Petrache, pe atunci consilier al preşedintelui Petru Lucinschi, nucleul formându-l deputaţii plecaţi din fostul bloc pro-prezidenţial „Rândunica”. Deşi a negat că apariţia sa a fost inspirată de Petru Lucinschi, UCM a promovat activ ideea de republică prezidenţială. UCM participă la parlamentarele din 2001, avându-l deja ca lider pe Ion Morei, în cadrul Blocului Alianţa Braghiş. Însă Morei părăseşte în scurt timp fracţiunea şi acceptă funcţii de conducere în guvernarea comunistă. Mihai Petrache redevine liderul Uniunii, care între timp s-a detaşat de Alianţa Braghiş. În 2003 participă pe cont propriu în alegeri locale cu un anumit succes, însă eşuează în scurutinele parlamentare, acumulând în 2005 sub un procent şi aproape 3 % în 2009. Scorul mai bun, dar insuficient, a fost trecut parţial şi pe seama scurtei perioade în care l-a avut ca preşedinte pe fostul premier Vasile Tarlev. La anticipatele din iulie, Tarlev pledează pentru un tandem cu PSD, iar Mihai Petrache pentru Partidul Democrat, ceea ce a dus practic la o rupere în partid şi revenirea lui Mihai Petrache în fruntea UCM.



Avându-l ca lider pe istoricul Anatol Petrencu, Mişcarea Acţiunea Europeană a apărut în octombrie 2006.
Şi-a propus, la înfiinţare, să ajute la crearea unei alternative politice guvernării comuniste, iar ca obiective programatice a ales aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană şi NATO.

Mişcarea a fost înregistrată abia în aprilie 2007, ministerul Justiţiei fiind obligat printr-o decizie de judecată să-i accepte actele. Însă tergiversarea înregistrării nu-i permite să participe la alegerile locale din 2007. În decembrie acelaşi an mişcarea decide să se transforme în partid politic, dar Ministerul justiţiei din nou nu-i acceptă cererea. Abia în vara lui 2008 reuşeşte să-şi schimbe denumirea în Partidul Mişcarea „Acţiunea Europeană”.

În alegerile parlamentare din aprilie 2009 acumulează un singur procent din sufragii. Se retrage din cursa pentru anticipate în favoarea partidelor democratice cu pondere. În ianuarie 2010, preşedinte al partidului devine deputatul Veaceslav Untilă, care vine în MAE împreună cu un alt fost fruntaş al AMN, deputatul Iurie Colesnic. MAE reînnoită a lansat numeroase iniţiative, propunând, între altele, un parteneriat formaţiunilor extra-parlamentare la viitoarele alegeri.

Partidul Social-Democrat are poate cea mai lungă şi zbuciumată istorie dintre toate formaţiunile politice din Moldova. A fost înfiinţat în mai 1990 ca partid ataşat valorilor social-democraţiei moderne. A fost promotor activ al independenţei Republicii Moldova şi a restabilirii proprietăţii private. În ciuda unor eforturi imense, PSD nu a reuştit însă niciodată să acceadă în Parlament, mulţuminu-se doar cu succese relative în alegeri locale. In a doua jumătate a anilor 90, PSD este marcat de o criză internă şi chiar de sciziune. În 1998, lider al formaţiunii redevine unul din fondatorii săi, Oazu Nantoi, căruia îi reuşeşte să revigoreze partidul, dar în preajma alegerilor din 2005 decide să-i cedeze locul omului de afaceri Ion Muşuc. Familia Muşuc însă intră în dizgraţia guvernării comuniste şi a procuraturii generale, care i-a deschis câteva dosare penale.

În 2006, şefia PSD e preluată de fiul său, Eduard Muşuc, care se afla în acel moment în detenţie preventivă. PSD se transformă însă într-un aliat neformal, iar apoi făţiş al comuniştilor. Este condus din 2007 până în 2009 în tandem cu Dumitru Braghiş. Eduard Muşuc redevine însă liderul PSD, dar pentru scurt timp, iar în 2010 îi cedează şefia omului de afaceri Victor Şelin.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG