Linkuri accesibilitate

Jurnal de corespondent: Un pas hotărîtor pentru unificarea celor două Germanii


Sculptură la Berlin: Marx și Engels (Foto. W. Totok)

Sculptură la Berlin: Marx și Engels (Foto. W. Totok)

20 de ani de la decizia de aderare a RDG-ului la RFG.


În urmă cu 20 de ani, în noaptea zilei de 23 august 1990, Camera Populară (parlamentul) din Republica Democrată Germană (DDR) a luat decizia ca aderarea Germaniei de Est la Republica Federală Germania se aibă loc la 3 octombrie. Hotărîrea s-a luat după o şedinţă lungă şi obositoare pentru deputaţii aleşi cu doar cîteva luni în urmă, în cursul primelor alegeri libere, organizate în Germania de est, marcînd astfel desprinderea de comunism.

Primul pas în direcţia unificării s-a făcut deja la 1 iulie 1990. Atunci s-a pus baza „Uniunii economice, sociale şi monetare“ şi s-a introdus în RDG marca vest-germană. Rezultatul votului din noaptea zilei de 23 august 1990 a fost cît se poate de clar şi a fost anunţat în plen de către preşedinta camerei, Sabine Bergmann-Pohl. Din cei 363 de deputaţi prezenţi, 294 au votat pentru unificare, 62 au fost contra şi 7 s-au abţinut.

Cei care s-au opus unificării fuseseră, în primul rînd, deputaţii postcomunişti. Liderul grupului parlamentar al Partidul Socialismului Democratic (PDS), Gregor Gysi, a avut atunci o ieşire verbală tipic populistă, care a intrat în istorie „Parlamentul tocmai a decis nici mai mult, nici mai puţin decît distrugerea, la 3 octombrie, a Republicii Democrate Germane”, a spus Gysi.

Şedinţa extraordinară a parlamentului a fost convocată de către primul ministru est-german, creştin-democratul, Lothar de Maizière. Asta în urma cererii unor deputaţi care doreau să accelereze procesul de unificare. Deşi premierul de atunci era un susţinător al unificării, după 20 de ani de la eveniment el îi contrazice pe cei care afirmă că RDG-ul nu a fost un stat de drept. Teza lui de Maizière emisă luni într-un interviu, acordat unui ziar regional, a fost respinsă de către mai mulţi istorici cu argumentul că toate hotărîrile justiţiei est-germane depindeau de ideologia partidului dictatorial, conducător.
XS
SM
MD
LG