Linkuri accesibilitate

„Însărcinatul cu problemele evreieşti din România" în arhivele Stasi şi în arhiva CNSAS


Filă din dosarul lui Gustav Richter în arhiva Stasi
Filă din dosarul lui Gustav Richter în arhiva Stasi

Ofițer SS delegat la ambasadea germană de la București în timpul războiului, Gustav Richter (1912-1982?) a contribuit la redactarea legislației rasiste din timpul lui Antonescu.


După răsturnarea dictaturii fasciste şi arestarea guvernului militar al lui Ion Antonescu, la 23 august 1944, a fost arestat şi personalul ambasadei Germaniei naziste din Bucureşti. Printre cei arestaţi s-a aflat şi SS-Sturmbannführer-ul Gustav Richter. În cadrul ambasadei avea funcţia unui „însărcinat cu problema evreiească“. Cu alte cuvinte, Richter trebuia să coordoneze acţiunile de reprimare a evreilor români. Între anii 1941 şi 1944 Richter a participat activ la redactarea legislaţiei rasiste. În relaţiile de cooperare cu autorităţile regimului de la Bucureşti, Richter s-a bazat mai ales pe Mihai Antonescu, care fusese şi ministru de externe al guvernului. Prin intermediul acestuia încerca să pună la punct, în iulie 1942, deportarea evreilor români în lagărele de exterminare naziste. Acest plan însă nu s-a mai realizat din cauza evoluţiei frontului.

După 23 august Richter împreună cu ceilalţi angajaţi ai ambasadei cît şi membri ai guvernului Antonescu au fost duşi la Moscova, unde au fost interogaţi de către ofiţeri ai serviciului secret militar sovietic (ŞMERŞ). Fostul colaborator al secţiei speciale, condusă de coordonatorul operaţiunilor de exterminare a evreilor, Adolf Eichmann, membru al partidului nazist din 1933, Richter a stat pentru scurtă vreme în aceeaşi celulă cu Raoul Wallenberg. Pînă-n primăvara anului 1945 Richter a dat numeroase declaraţii scrise, a redactat cîteva autobiografii şi a făcut o serie de dezvăluiri legate de persoanele care au sprijinit politica regimului nazist. In aceste declaraţii a dezvăluit, de asemenea, numele de cod şi identitate reală a unor cetăţeni români care au spionat pentru serviciile secrete naziste. A fost condamnat în 1951 în Uniunea Sovietică pentru spionaj şi pentru participarea la pregătirea unui război de agresiune. În urma înţelegerii încheiate în 1955 între liderul sovietic Hruşciov şi cancelarul Adenauer, prizonierii germani, internaţi în URSS au fost eliberaţi. Printre aceştia s-a aflat şi Gustav Richter.

În 1961 procuratura din Frankenthal (RFG) a început urmărirea penală a lui Richter, învinuit de comiterea unor infracţiuni în perioada cînd lucra la ambasada din Bucureşti. Procuratura vestgermană a început să adune material, cerînd şi autorităţilor est-germane documente din arhivele RDG-iste cît şi relaţii despre persoane care au lucrat la ambasada Reich-ului din Bucureşti. Est-germanii au pus la dispoziţia justiţiei vest-germane declaraţiile lui Richter scrise la Moscova. La două cereri similare adresate autorităţilor româneşti, procurorii vest-germani n-au primit nici un răspuns.

Toate documentele puse la dispoziţia procuraturii vest-germane au trecut prin filtrul securităţii Stasi şi se află astăzi în arhiva oficiului federal care administrează fondul documentar al poliţiei secrete RDG-iste. Un dosar subţirel cu cîteva documente similare se află şi la arhiva CNSAS din Bucureşti.

Procesul împotriva lui Richter a avut loc abia în anul 1982 cînd tribunalul din Frankenthal l-a condamnat la 4 ani de închisoare, pentru participare la prigoana antisemită.

Alte amănunte biografice despre Richter nu sunt cunoscute. Potrivit unor informaţii neconfirmate, ar fi murit în anul 1982.
Previous Next

XS
SM
MD
LG