Linkuri accesibilitate

Victor Munteanu (Soros-Moldova): Probele pertinente din punct de vedere penal sînt dispărute demult.

După un an şi patru luni de la evenimentele din aprilie, Procuratura generală declară că ar avea nevoie de mai multe probe pentru a putea trimite în instanţă dosarele pornite pe numele unor persoane cu funcţii de răspundere în Ministerul de interne, bănuite că şi-ar fi depăşit atribuţiile de serviciu. Astăzi, procurori care anchetează aceste evenimente au prezentat noi imagini filmate în noaptea de 7 spre 8 aprilie în ideea ca persoanele reţinute de poliţişti neidentificate încă de anchetatori, dar care apar în secvenţele video, să ajute organele de anchetă.

Deşi imaginile au ajuns la procuratură încă la începutul lunii mai şi au fost audiate mai mult de 200 de persoane deţinute în comisariate, inclusiv persoane care apar în secvenţele video, procurorii spun că ar avea nevoie de mai multe depoziţii ale victimelor care să-i recunoască pe agresori. „Deferirea cauzei penale instanţei de judecată în lipsa victimei este foarte dificilă”, spune prim-adjunctul procurorului general Andrei Pîntea.

În secvenţele difuzate de colaboratorii procuraturii apar mai multe persoane cu funcţii de răspundere în organele de ordine care aplică forţa asupra celor reţinuţi şi despre care se ştie că sînt cercetate de către organele de anchetă. Procurorii însă s-au abţinut să pronunţe nume. La moment, sînt cercetaţi în libertate fostul comisar şef al poliţiei municipale Gumeniţă, fostul ministru de interne Papuc şi ex-comisarul capitalei Botnari.

După aproape un an şi jumătate de la evenimentele din aprilie anul trecut, în instanţele de judecată nu s-a pronunţat însă nicio sentinţă. Victime maltratate în comisariate, dar şi lideri de opinie critică activitatea procuraturii, dar şi întregul sistem de justiţie pentru încetineala cu care se desfăşoară ancheta.

Iată cum se îndreptăţesc însă procurorii. Andrei Pîntea: „Noi nu sîntem în aceeaşi situaţie care a fost un an în urmă. Şi ca să ştiţi că procesul penal este foarte îndelungat. Articolul 91 ne impune concret ce probe să prezentăm ca nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală. Există o tactică procesual-penală care nu trebuie să contravină intereselor”.

La părerea mai multor analişti politici dar şi a experţilor jurişti, nu lentoarea de care sînt acuzate organele de anchetă ar fi păcatul cel mai mare al sistemului de justiţie moldovenesc. Victor Munteanu, expertul în probleme de justiţie la Fundația Soros-Moldova, pune lipsa de rezultate pe seama problemelor de sistem resimţite de justiţia penală care o fac total ineficientă, şi pe seama rezistenţei corporative, altfel spus, o interdependenţă a poliţiştilor şi a procurorilor. Aşa stînd lucrurile, aşteptările societăţii în această privinţă, spune expertul, n-au cum să fie îndreptăţite.

Victor Munteanu
Victor Munteanu: “Procuratura face ceea ce poate face. Vă rog să mă scuzaţi, dar mie nu-mi vine nimic în afară de faptul că face fum. Va mai da şi alte imagini, posibil, dar investigaţii serioase nu vor fi. Probele sînt pierdute demult, probe pertinente. Probe valoroase din punct de vedere penal demult sînt pierdute, de la obiecte contondente pînă la nu ştiu care imagini. Iar cel învinovăţit va spune că nu e el cel din imagini şi la revedere! Şi nu există nici un alt martor care să spună că asta este persoana. Iată, avem dosarul Boboc, care se părea că are toate probele. Şi ce? Nu sînt probe. Şi e adevărat, din punct de vedere penal, ele sînt absolute insuficiente pentru a condamna pe cineva pentru omor. Nici poliţia şi nici procurorii în perioada aceea nu au fost atît de proşti ca să nu-şi dea seama că ar putea să apară o investigaţie la un moment dat. Nu, probele pertinente din punct de vedere penal sînt dispărute demult. Deja nici voinţa reală politică nu mai poate ajuta”.

L-am întrebat pe expert dacă în lipsa unor sentinţe sau a unor persoane pedepsite penal pentru maltratare şi omor, raportul aşa-numitei comisii Nagacevschi ar putea oferi un răspuns societăţii despre ce s-a întîmplat la 7 aprilie şi cine se face vinovat.

Victor Munteanu: “Raportul cela nu a fost clar. Cine îl face? Pentru care scop? Care e mandatul comisiei? Or Comisia nu are un mandat de investigaţie penală. Şi raportul este slab. Comisia lui Nagacevschi, era clar de la început, e un caz perdant. Nu am avut ce afla acolo. De comisie şi-a bătut joc cine a vrut, inclusiv fostul preşedinte Voronin. ”

Ultima dată despre dosarul 7 aprilie s-a vorbit la începutul lunii iulie în Parlament. Legislativul a cerut atunci, în baza raportului prezentat de comisia Nagacevschi, mai multor instituţii de stat, inclusiv procuraturii, ca timp de 30 de zile să identifice persoanele care au provocat violenţele din 7 aprilie 2009.
XS
SM
MD
LG