Linkuri accesibilitate

Dmitri Danilov: „Fără o strategie de integrare, - nu contează, regională, CSI-istă sau a UE, - problema statutului Transnistriei nu poate fi rezolvată”.

„Retragerea militarilor ruşi din Transnistria nu este retragerea armatei sovietice din Germania”.

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă.

Începem ca de obicei cu o trecere în revistă a principalelor ştiri ale săptămânii trecute, prezentate de colega mea, Liliana Barbarosie.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------
Părinţii lui Ilie Cazac, lucrător financiar din Bender reţinut de mgb în primavară sub acuzaţia de spionaj, au anuntat că renunţă la greva foamei din faţa ambasadei ruse de la Chisinau. Greva lor a durat 60 de zile. Mama tânărului a spus că şi-a vazut fiul la Tiraspol, pe 9 august, la sediul ministerului de securitate şi că este fericită că trăieste. Stela Surchicean i-a multumit, din partea fiului ei, şefului misiunii OSCE la Chişinău Philip Remler pentru grija pe care i-o poartă. Părinţii tânărului spun că nu vor să se întoarcă la Bender pentru că le este frică să fie arestaţi, şi că şi-ar putea relua protestele dacă, după ultimul mandat de arest, care exipră la 20 septembrie, termenul detenţiei lui Ilie va fi prelungit.

Ministerul moldovean de externe a făcut apel la autorităţile Federaţiei Ruse să nu participe la manifestaţiile de pe 2 septembrie de la Tiraspol, cu prilejul aniversării independenţei nerecunoscute internaţional a Transnistriei. Potrivit Chişinăului, astfel Moscova şi-ar arăta „prin fapte concrete ataşamentul faţă de principiile dreptului internaţional şi ale bunelor relatii între state”. Totodată, ministerul moldovean de externe califică drept „tendenţioasă şi eronată” critica ministerului rus de externe faţă de decorarea de către preşedinţia Moldovei a „grupului Ilascu”.

Comisia Electorală Centrală a informat că la referendumul de la 5 septembrie, alegătorii cu reşedinţa în stânga Nistrului aflaţi la Chişinău vor putea vota numai la o secţie, 113, aflată în incinta Direcţiei Căilor Ferate, pe strada Vlaicu Părcălab, nr. 48. CEC a mai anunţat că în regiunea transnistreană vor fi deschise în vederea referendumului 11 secţii de votare în localităţile unde Republica Moldova îndeplineşte controlul constituţional.

Coordonatoarea politicii externe a UE, Catherine Ashton a avertizat Rusia că desfăşurând rachete în Abhazia violează acordul de încetare a focului care a pus capăt războiului ruso-georgian din 2008. Rusia a anunţat pe 11 august că a amplasat rachete antiaeriene de tip S-300 în Abhazia, precizînd că ele acoperă şi cealaltă enclavă din Georgia, Osetia de Sud. Moscova a recunoscut independenţa ambelor regiuni acum 2 ani. Uniunea Europeană sprijină integritatea teritorială a Georgiei, iar Catherine Ashton a avertizat Moscova că nu poate desfăşura armament în Abhazia sau Osetia de Sud, fără acordul guvernului de la Tbilisi.

S-a angajat sau nu preşedintele Belarusiei Lucaşenka să recunoască independenţa regiunilor separatiste din Georgia, Abhazia şi Osetia de Sud? Aceasta este tema unei noi dispute între Belarus şi Rusia care pune din nou sub semnul întrebării trăinicia relaţiilor bilaterale. Preşedintele Medvedev susţine că Lucaşenka a făcut această promisiune, pe care însă nu a mai respectat-o şi ameninţă acum să facă publice notele unei şedinţe a Tratatului colectiv de securitate, care să documenteze spusele sale.

Statele Unite au anunţat că vor ajuta Rusia să lupte cu sutele de incenii ce devastează partea de vest a ţării. Casa Albă a spus că mai multe instituţii americane, inclusiv ministerul apărării, dar şi statul California, vor trimite pe calea aerului în Rusia echipamente şi instalaţii pentru lupta contra incendiilor. Preşedintele Barack Obama l-a sunat la telefon pe omologul său rus Dmitri Medvedev şi a exprimat condoleanţe din partea Statelor Unite pentru pierderile de vieţi omeneşti provocate de incendii.

Barack Obama a declarat că forţele americane pot pune capăt, fără probleme, activităţii combative din Irak la sfîrşitul acestei luni. Ultimul militar american va fi retras din Irak până la sfârşitul anului 2011, a mai declarat perşedintele SUA. Șeful statului major irakian declara recent că forţele sale vor avea nevoie încă 10 ani de sprijin american, înainte de a putea singure asigura securitatea ţării.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Radu Benea: Mulţumesc, Lilian Barbarosie. Mai multe ştiri, analize şi comentarii găsiţi pe pagina noastră de Internet.

Dragi ascultători, după cum anunţam în debutul acestei ediţii, invitatul nostru este cunoscutul expert de la Moscova pe probleme de securitate, Dmitri Danilov, de la Institutul Europei al Academiei de Ştiinţe a Federaţiei Ruse. Dl Danilov a vizitat săptămâna trecută Republica Moldova, la invitaţia Asociaţiei pentru Politică Externă, şi a avut mai multe întrevederi la Chişinău şi Tiraspol. Am profitat de ocazie să-i adresăm mai multe întrebări la o întâlnire într-un cerc mai restrâns cu presa şi, desigur, ceea ce au căutat întâi de toate să afle ziariştii a fost opinia expertului de la Moscova referitoare la motivele tensionării relaţiilor dintre Rusia şi Moldova din ultima perioadă?

Dmitri Danilov: „În Moldova se produc acum schimbări serioase. Va fi organizat un referendum. Şi atunci, haideţi să analizăm. Este sau nu este ameninţat statutul de neutralitate al Moldovei? Există garanţii de menţinere a neutralităţii? Care sunt acestea? Haideţi să ne gândim cum să organizăm un asemenea sistem statal ce ar putea să garanteze aici neutralitatea şi atunci toată lumea va da crezare că Moldovei că nu va deveni cândva parte a României, şi toţi vor
Rusia este realmente interesată de o statalitate moldoveană puternică şi de un partener serios. Însă Rusia nu poate fi sigură de asta ...
crede că Moldova nu-şi va schimba Constituţia şi nu va deveni membră a NATO... Totate acestea sunt chestiuni foarte importante şi ele nu ţin de dorinţa sau nedorinţa Rusiei, ci de sfera intereselor ruseşti. Ce interese are Rusia în raport cu Moldova? Este interesată de menţinerea neutralităţii? Sigur că da. Cum anume să realizăm acest lucru? Deci, toate converg spre faptul că Rusia este interesată, şi cred că pe asta trebuie pus accentul, Rusia este realmente interesată ca Moldova să aibă o statalitate puternică. Este realmente interesată de o statalitate moldoveană puternică şi să capete un partener serios. Însă Rusia nu poate fi sigură de asta. Şi nu este vorba despre perioada actuală de tranziţie. Este vorba că după formarea noilor structuri de stat în Moldova, nu poate să existe certitudinea că va fi atinsă, să spunem aşa, unitatea socială, politică şi cu atât mai mult o stabilitate statală. De aceea, e vorba că aici, în opinia mea, sunt multe lucruri de făcut. Sigur, pot să apară şi situaţii când Rusia pur şi simplu nu va avea un paretner de discuţii. S-a mai întâmplat. Saakashvili a încetat să fie un partener pentru Rusia. La timpul său şi Iuşcenko a încetat să mai fie un partener politic pentru Rusia. Este interesată Rusia ca în Moldova să se întâmple acelaşi lucru? Sigur că nu! Pentru că asta complică extrem de mult situaţia. Acesta este şi un alt răspuns la întrebarea de ce Rusia are un comportament schimbător. Nu este schimbător, pur şi simplu realmente avem nevoie de parteneri, avem nevoie de interesele voastre în raport cu Rusia. Este nevoie de o strategie comună. E nevoie de bani? Nici o problemă! Să admitem că Rusia nu-i mai dă bani Transnistriei şi o să-i dea Moldovei. Dar, pentru ce anume? Concret? Pentru ce politică şi pentru care interese comune? Sigur, putem să construim un nou segment de cale ferată, dar asta nu este politică şi nici măcar nu e un parteneriat strategic”.

Radu Benea: În această situaţie, spune Dmitri Danilov, Rusia nu ar avea altă soluţie decât să folosească în continuare Transnistria ca pe un instrument de presiune asupra Republicii Moldova şi a Occidentului. Totuşi, crede expertul, Moscova înţelege că nu poate tergiversa la nesfârşit soluţionarea conflictului. Soluţia trebuie găsită cât mai urgent, cât acest lucru mai e posibil.

Dmitri Danilov
: «Am vrea, realmente, să reglementăm conflictul. Dar, cum anume? Independenţa? – sigur, dacă Moldova, să admitem, va accepta aşa ceva. Şi, ce va fi mai departe? Cine va plăti, de unde vor veni banii, cum se vor dezvolta relaţiile regionale? Va fi sau nu va fi posibilă în acest caz
Independenţă? Stat unitar? Toate scenariile sunt proaste ...
dezvoltarea relaţiilor dintre Transnistria şi Moldova pe acest nou nivel? Sau, spre exemplu, care va fi situaţia din interiorul Transnistriei, stabilă sau instabilă şi cum se va dezvolta pe acest fundal statalitatea Moldovei? Deci, este un complex întreg de probleme. Statul unitar? Să vedem, poate sau nu poate Rusia să susţină această linie, dacă e limpede că ea e sortită eşecului? Pentru că Transnistria nu va accepta aşa ceva nici acum, nici mai târziu şi, cu cât mai târziu, cu atât e mai puţin probabil? Deci, toate scenariile sunt proaste. Nici o strategie nu e realistă. De aceea, Rusia este interesată de stabilitate, Rusia e interesată de reglementare ca parte a stabilităţii. Însă, nu există reţete. În primul rând, aşa cum spuneam, Moldova trebuie să decidă ce viitor îşi doreşte. Cândva, Saakashvili a zis: suntem euro-optimişti. Dar este puţin să spui: pledăm pentru integrarea europeană. Ce înseamnă acest lucru? La modul concret. Înseamnă asta o participare avansată în cadrul Parteneriatului Estic? Dacă da, atunci haideţi să vedem ce relaţii ruso-moldovene stabilim în acest context? Dar, dacă asta înseamnă o înţelegere a faptului că în următorii 20 de ani Moldova nu va putea fi membru al Uniunii Europene, atunci există două opţiuni: fie se dezvoltă totuşi o anumită cooperare regională, economică cu Rusia, Ucraina ş.a.m.d., fie se va încerca să se intre în UE, târâş, pe uşa din spate, prin România. Deci, Moldova trebuie să se decidă în privinţa strategiei. Atunci când această strategie va fi definită, atunci va apărea baza reală, masa de negocieri la care vom putea elabora documentul comun cu denumirea interesele comune. Deocamdată, nu avem aşa ceva.

Şi... desigur, trebuie să discutăm serios şi în privinţa conflictului transnistrean. Vă daţi foarte bine seama că în 20 de ani situaţia s-a schimbat radical. A
Fără o strategie de integrare, - nu contează, regională, CSI-istă sau UE, - problema statutului Transnistriei nu poate fi rezolvată ...
crescut o nouă generaţie. Şi aici şi acolo lumea s-a deprins să trăiască de sinestătător. Şi atunci, dacă cineva dintre tinerii din Moldova spune: „vrem să ne unim” - pe ce temei? Pe temeiul „întoarceţi ce este al nostru”? Pe o asemenea bază conflictul nu poate fi rezolvat! De partea cealaltă, situaţia e aceeaşi. Lumea se întreabă: la ce bun să ne mai întoarcem acolo, cine ne aşteaptă? Cum vom exista, de ce ne trebuie acest lucru? Dar, ne place nouă dl Ghimpu în calitate de conducător al statului moldovean? Nu ne place. De ce să mai revenim atunci în Moldova? Deci, structura puterii de stat în Moldova este şi ea o problemă. Ea trebuie să fie atractivă pentru populaţie, să poată explica de ce Transnistria trebuie să se unească cu Moldova? E o chestiune foarte serioasă. Dar vor mai trece 5 ani şi atunci situaţia va fi şi mai gravă, explozivă sau imposibil de rezolvat. De aceea, vă daţi seama că fără o strategie de integrare, - nu contează, regională, CSI-istă sau a UE, - problema statutului Transnistriei nu poate fi soluţionată. Şi este nevoie să se discute foarte serios despre asta. Deocamdată, eu cred că mai există posibilităţi. Sunt o sumedenie de bariere, dar posibilităţi există. Trebuie doar să se încerce găsirea unei formule”.

Radu Benea: întrebat dacă retragerea trupelor ruse ar putea fi un prim pas spre soluţionarea conflictului, ţinând cont şi de faptul că Rusia şi Uniunea Europeană poartă discuţii referitoare la un nou cadru de cooperare în domeniul securităţii, Dmitri Danilov a răspuns:

Dmitri Danilov: „Retragerea trupelor este în funcţie de situaţia din cadrul procesului reglementării moldo-trasnistrene. Dacă nu există progrese, înseamnă că nici trupele nu pot fi retrase. Şi această condiţionare există în documente, citiţi-le. Din păcate, baza cu muniţii este pusă în legătură cu problema misiunii ruse de pacificare. Sunt două lucruri total diferite. De aceea, noi nu înţelegem de ce Moldova şi partenerii săi occidentali cer retragerea completă a trupelor ruse? Doar este vorba nu numai de baza cu muniţii, ci şi de pacificatori. Dar, să-mi fie iertat, formatul de pacificare există, e stabilit prin înţelegeri şi un alt format
Retragerea militarilor ruşi din Transnistria nu este retragerea armatei sovietice din Germania...
nu există. Deci, nu este clar, ce legătură au înţelegerile de la Istanbul cu misiunea de pacificare? Noi nu acceptăm aşa ceva şi bine facem. Nici funcţional nu e posibilă retragerea completă, pentru că batalioanele de militari, prin rotaţie, astăzi păzesc depozitele cu muniţii, iar mâine sunt pacificatori. Deci, şi aici există complicaţii. O altă problemă sunt cetăţenii ruşi care practic trăiesc acolo, tinerii ofiţieri care au deja familii şi copii, prieteni, sunt legaţi de acel loc prin rădăcini sociale - cum să-i evacuezi? Cum să rezolvi această problemă socială? Ce să faci cu ei, dacă nu doresc să plece şi nu vor pleca? E o problemă foarte importantă şi desigur, cu un substrat emoţional. Cu siguranţă, retragerea va fi calificată ca un act de trădare din partea Rusiei, ca o trădare a intereselor celor care trăiesc acolo, şi nu doar a ofiţerilor, dar şi a căzăcimii... Şi despre asta se va vorbi nu doar în Transnistria, ci pe un spaţiu mult mai întins: că Rusia şi-a trădat conaţionalii. Vă spun foarte sincer, acest lucru se transformă într-un factor politic. Ei vor spune: Rusia ne-a forţat să ne lăsăm slijba, Medvedev ne-a abandonat, iar în 2012 vor fi alegeri. Credeţi că acest factor nu va avea nici o importanţă şi nu va juca nici un rol politic”?

Radu Benea: Totodată, Dmitri Danilov crede că intenţiile Rusiei de a încheia un aşa-numit „parteneriat de modernizare” cu Uniunea Europeană sunt mai mult decât serioase. Rusia are nevoie ca de aer de modernizare, pentru a-şi rezolva problemele interne. De partea cealaltă, Uniunea Europeană crede că ar putea să ajute astfel Rusia să devină un stat mai democratic. Atunci, cum se va schimba, din perspectiva unui asemenea parteneriat influenţa Rusiei asupra spaţiului post-sovietic?

Dmitri Danilov
: „Rusia a înţeles că are nevoie de modernizare în interiorul ţării, dar a înţeles şi faptul că este imposibil să consolidezi spaţiul post-sovietic exclusiv prin utilizarea resurselor administrative şi financiare sau a resursei regimurilor personale. Dacă la nivel de tactică mai poate funcţiona, ca strategie -
Parteneriatul pentru modernizare este singura strategie reală şi singura cale de urmat pentru Rusia şi UE ...
imposibil. Deci, este nevoie de o strategie. Pentru asta, Rusia trebuie să se manifeste ca un centru real de atracţie, de care să fie interesaţi şi partenerii săi. Numai co-interesarea partenerilor îi oferă Rusiei un rol potenţial puternic în spaţiul post-sovietic. Parteneriatul de modernizare îi oferă Rusiei posibilitatea să aibă un nou rol în acest spaţiu. Acesta ar fi şi un răspuns la întrebarea partenerilor noştri occidentali privitoare la imperialismul sau monopolul rus. Este limpede că o asemenea interacţiune este imposibilă fără extinderea cooperării în spaţiul post-sovietic şi fără o armonizare a proceselor. Vor reuşi sau nu acest lucru? Eu cred că în ciuda diferenţei de percepţie, - rusă şi europeană, care există în privinţa parteneriatului de modernizare - , este singura strategie reală şi singura cale pentru Rusia şi pentru Uniunea Europeană”.

Radu Benea: opinia lui Dmitri Danilov, expert în probleme de securitate la Institutul European al Academiei de Ştiinţe a Federaţiei Ruse, invitatul ediţiei de astăzi.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG