Linkuri accesibilitate

În cursul tulburărilor interetnice din Osh și Jalal Abad, indivizi în vechicule blindate au ajutat mulțimea să atace cartierele uzbece.


O prestigioasă organizaţie internaţională pentru drepturile omului susține că unele forţe din conducerea Kirghistanului au facilitat atacurile împotriva cartierelor locuite de etnicii uzbeci în oraşele din sudul ţării, în luna iunie. Într-un nou raport, Human Rights Watch, care îşi are sediul la New York, a criticat de asemenea guvernul de la Bişkek pentru „lipsa voinţei” de a efectua o investigaţie completă şi justă a ciocnirilor.

Raportul HRW se bazează pe săptămâni de cercetări şi pe interviuri cu peste 200 de victime şi martori ai violenţelor din iunie, soldate cu sute de morţi şi mii de răniţi, dar şi cu oficiali guvernamentali, activişti pentru drepturile omului şi poliţişti. Au fost analizate de asemenea imagini din satelit, fotografii, materiale video şi probe medico-legale.

Stradă din Osh în luna iulie
Ole Solvang, unul din autorii raportului, a spus că deşi calmarea situaţiei a fost o sarcină nespus de grea pentru forţele de securitate kirghize, a devenit limpede că în unele cazuri acestea au provocat probleme, în loc să le rezolve. Solvang a declarat serviciului kirghiz al postului nostru de radio că HRW speră ca raportul său să ajute atât ancheta internaţională asupra evenimentelor din iunie, cât şi pe cea a conducerii de la Bişkek. „Dacă anchetele vor fi corecte, a spus Solvang, ele vor ajunge probabil la concluzii foarte asemănătoare cu ale noastre”.

Violenţele au început la 10 iunie în oraşul Osh, din sudul ţării, unde mari mulţimi de uzbeci s-au adunat în urma unei încăierări între uzbeci şi khirghizi. În noaptea următoare au avut loc câteva atacuri împotriva etnicilor kirghizi, iar a doua zi etnici kirghizi din afara oraşului au pornit în marş spre Osh. Între 11 şi 14 iunie au fost atacate cartierele uzbece, unde au fost incendiate magazine şi birouri. Unele părţi ale oraşului au fost arse complet. Au murit aproximativ 400 de oameni, iar incidentele au declanşat un exod al etnicilor uzbeci spre graniţa cu Uzbekistanul.

HRW susţine că în timpul atacurilor asupra cartierelor uzbece, indivizi în uniforme militare, în vechicule blindate, au fost văzuţi cum înlăturau baricadele ridicate de etnicii uzbeci, ajutînd mulţimea înfuriată să-i atace. Oamenii în uniformă au fost văzuţi chiar participând la uciderea etnicilor uzbeci, susţin autorii raportului. HRW este de acord cu afirmaţiile guvernului kirghiz, cum că mulţimea ar fi furat arme, dar subliniază că asta nu explică participarea la violenţe a vechiculelor blindate.

Ole Solvang a declarat serviciului kirghiz al postului nostru de radio că el crede în capacitatea guvernului de la Bişkek de a face o anchetă corectă, dar a adăugat că nu este convins de existenţa „voinţei” de a face acest lucru.

Solvang a spus că în timpul violenţelor forţele guvernamentale au făcut o mulţime de arestări arbitrare, iar aproximativ 60 dintre cei arestaţi au fost maltrataţi şi torturaţi în detenţie. Unul dintre ei a murit în arest. Solvang a atras atenţia că potrivit unor cifre publicate recent de procuratura kirghiză, din cei 243 de oameni aflaţi în arest în urma evenimentelor, numai 29 au fost kirghizi, iar 213 uzbeci.

Ole Solvang a spus că dată fiind proporţia distrugerilor în cartierele uzbece, faptul că tocmai uzbecii au fost arestaţi în număr mai mare ridică „serioase semne de întrebare”. HRW a cerut OSCE să grăbească trimiterea în Kirghistan a unei misiuni de poliţie, iar Naţiunilor Unite să sprijine o anchetă internaţională asupra violenţelor şi a evenimentelor care le-au urmat.
XS
SM
MD
LG