18 august 2010
Actualitatea în Republica Moldova.
Intrevederile de la Ialta ale lui Petru Lucinschi cu președinții Putin și Kuchma.
Dan Ionescu: Primele comentarii, dedicate întâlnirii neformale de la Ialta a liderilor din CSI, par să indice, că speranţele iniţiale legate de acest eveniment s-au spulberat încă înainte ca el să înceapă. Este vorba mai întâi de absenţa preşedinţilor a trei dintre ţările membre în Comunitate şi anume Uzbekistan, Kîrgîstan şi Tatarstan. Şi mai întunecată a fost, însă, umbra aruncată asupra întâlnirii de scufundarea unui submarin nuclear rus în Marea Barenţ. Până în ultima clipă nu a fost clar, dacă preşedintele Vladimir Putin va putea participa la convorbirile bi- şi multilaterale de la Ialta sau nu. Iar imediat după sosirea acestuia în Crimeea, au apărut speculaţii, potrivit cărora Putin va trebui să se întoarcă la Moscova încă în această seară. Indiferent, însă, de aceste complicaţii, mai mult sau mai puţin aşteptate, preşedintele Repubicii Moldova, Petru Lucinschi, a reuşit să discute cu omologii săi rus şi ucrainean. Mai multe de la Radu Benea.
Preşedintele moldovean, Petru Lucinschi, aflat la Ialta pentru a participa la reuniunea neformală de două zile a şefilor de stat din CSI, a avut astăzi, în a doua jumătate a zilei, întrevederi separate cu preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, şi cu omologul său ucrainean, Leonid Kuchma. Într-un comunicat de presă de la Preşedinţie se spune, că printre principalele probleme abordate cu Vladimir Putin s-au aflat cele de ordin economic. Este vorba despre datoriile Republicii Moldova faţă de Federaţia Rusă, inclusiv pentru gazele naturale livrate, şi intensificarea schimburilor comerciale şi culturale.
Petru Lucinschi i-a propus lui Vladimir Putin crearea unui mecanism la nivel de guverne pentru coordonarea şi verificarea modului în care sunt aplicate acordul şi programul de colaborare economică bilaterală pe termen lung, pentru anii 1999-2008, semnate în septembrie anul trecut. Petru Lucinschi a mai declarat, că Republica Moldova este interesată în semnarea urgentă a unui tratat politic de bază cu Federaţia Rusă. Nu au fost trecute cu vederea nici problemele legate de soluţionarea diferendului transnistrean şi retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, din delegaţia oficială a Chişinăului făcând parte şi reprezentantul preşedintelui moldovean la negocierile cu Tiraspolul, Vasile Sturza.
Comunicatul de la Preşedinţie nu oferă, însă, nici un amănunt în legătură cu cele două chestiuni, cărora presa moldoveană şi cea rusă le-a acordat o atenţie sporită înainte de summitul de la Ialta. Legat de diferendul transnistrean, o parte a presei a scris, că şeful statului ar pregăti un plan de acţiuni radicale, pe care îl va prezenta părţii ruse şi ucrainene. Preşedinţia a dezminţit, însă, aceste informaţii. Unii observatori politici de la Chişinău au văzut o legătură între presupusul plan de acţiuni, despre care vorbea încă în aprilie Vasile Sturza, şi ameninţarea autorităţilor de a suspenda licenţele de export pentru mărfurile provenite din Transnistria, după ce acum o săptămână regiunea transnistreană a început să opereze cu două ştampile vamale proprii – una la vama Tighina şi alta la Dubăsari.
Despre întrevederea cu preşedintele Ucrainei, Leonid Kuchma, acelaşi comunicat spune, că problemele de ordin economic de asemenea s-au aflat în prim plan. Preşedintele Petru Lucinschi a subliniat faptul, că Republica Moldova este interesată în asigurarea unui tranzit liber prin teritoriul Ucrainei a producţiei agricole uşor alterabile, destinată Republicii Belarus şi Rusiei. Pentru realizarea acestui obiectiv, cei doi preşedinţi au căzut de acord asupra creării unui aşa-zis „coridor verde” pentru producţia moldovenească. La întrevedere au fost abordate şi probleme de proprietate, în special legate de obiectivele moldoveneşti de la Sergheevca. În aceeaşi ordine de idei, preşedintele Petru Lucinschi şi-a reafirmat poziţia, potrivit căreea, tratatul de delimitare a frontierei comune în formula actuală ar trebui cât mai curând ratificat şi pus în aplicare.
Din Chişinău, Radu Benea, Radio Europa Liberă
*
Dan Ionescu: Ca să rămânem la tema relaţiilor internaţionale, să notăm, că joi reprezentantul permanent al Republicii Moldova la Organizaţia Naţiunilor Unite, ambasadorul Ion Botnaru, a prezentat ziariştilor situaţia financiară grea, în care se află Misiunea moldoveană la ONU. Pentru a recăpăta dreptul la vot în cadrul Organizaţiei, Chişinăul ar trebui să achite cel puţin două milioane şi jumătate de dolari, dintr-o datorie totală, care se ridică la trei şi jumătate milioane de dolari. Această sumă reprezintă restanţele la plata cotizaţiilor anuale de membru al Organizaţiei, care nu au fost achitate din 1992.
