Linkuri accesibilitate

Vlad Spânu: Problema este lipsa unei concurenţe sănătoase pe piaţă, a posibilităţii pentru omul care are idei, să înfăptuiască un business.


Ziua de naştere a Alianţei pentru integrare europeană, la împlinirea unui an, a trecut cumva neobservată şi fără a deveni prilej de bilanţ pentru partidele politice, dornice de regulă să iasă la rampă. Formaţiunile aflate la guvernare, de altfel ca şi celelalte partide, par să fie acum atrase mai mult de ceea ce le oferă viitorul, decât trecutul, fiind antrenate activ într-o campanie electorală, care de fapt, oficial încă nu a început. Ce a reuşit să facă alianţa într-un an de zile? Cât de motivate mai sunt partidele din alianţă să guverneze împreună şi după viitoarele alegeri generale, chiar dacă mai practică schimbul tăios de replici, alimentat de recentele dezvăluiri controversate în presă. Am încercat să aflăm un răspuns, în ajuns, de la preşedintele fundaţiei Moldova din Statele Unite, cu sediul la Washigton, Dl Vlad Spânu, invitatul nostru din această dimineaţă, nu înainte de a-l întreba care ar fi, în opinia sa, cea mai importantă realizare a Alianţei pentru Integrare Europeană, după un an de când aceasta s-a constituit?

Vlad Spânu: Îmi vine greu să zic, dar eu cred că cea mai importantă este pe plan extern şi anume în dialogul cu UE şi SUA, cu Occidentul în general, care a sprijinit noua guvernare, atît politic cît şi fianciar. Deci, asta cred că este cea mai bună, cea mai importantă realizare. Şi a doua realizare este cred că s-a revenit la normal în relaţiile cu România, care este aliatul natural al R. Moldova. Dacă e să vorbim tot pe plan extern, cred că relaţiile cu Rusia şi Ucraina sunt proaste la fel cum au fost pe timpul comuniştilor. Şi, deci, aici este mult de lucrat şi, probabil, nu ştiu, consider că Alianţa cînd a pus un ministru de externe şcolit la Moscova şi fost diplomat sovietic, lăsînd ambasadorul comunist la Moscova, a crezut poate că va fi mai lesne de soluţionat problemele care sunt cu Rusia, însă s-a dovedit că nu este atît de simplu şi trebuie de văzut lucrurile cît sunt ele de complexe, de identificat obstacolele pe care le avem cu Rusia, ele nu sunt de azi, nu sunt de ieri, nu sunt bazate pe un decret prezidenţial, dar sunt cu rădăcini adînci în istoria noastră, începînd chiar de la 1711, de la tratatul de la Luţk, încheiat de către Dmitri Cantemir şi Petru I şi, apoi, mai tîrziu 1792, cînd Rusia a devenit vecina principatului Moldova etc. Deci, indiferent ce se întîmplă la Chişinău, Rusia va găsi un motiv pentru ca să menţină Moldova în sfera sa de influenţă.

Europa Liberă: Dle Spânu, asta se întîmplă pe plan extern. Schimbarea guvernării în vara anului trecut a fost bineînţeles însoţită de multe aşteptări sau, cel puţin, în cîteva domenii pentru care guvernarea precedentă era criticată, îmi amintesc, şi în interiorul ţării şi de partenerii externi, domenii foarte importante pentru o ţară care doreşte să fie o democraţie veritabilă: şi mă refer întîi de toate la societatea civilă, libertatea mass-media, independenţa justiţiei şi autonomia administraţiei publice locale. Schimbarea de putere a adus schimbarea şi î aceste domenii şi, dacă da, cît de durabile credeţi că pot fi aceste schimbări?


Vlad Spânu
: Eu cred că cel mai important este să întrebăm omul de rînd din R. Moldova, să-l întrebăm dacă el simte aceste schimbări. Cum aţi spus foarte bine, pe timpul comuniştilor nu exista supremaţia legii – deci toată poliţia, SIS-ul, sistemul judiciar erau subordonate Parditului Comunist sau chiar însuşi lui Voronin. La fel, mass-media care avea acoperire naţională erau subordonată puterii, businessul era concentrat la o mînă de oameni care, iarăşi, erau aproape de putere. Deci, anume aceste întrebări trebuie să ni le punem – s-a schimbat major situaţia în R. Moldova. Şi dacă găsim un răspuns pozitiv, înseamnă că trebuie să facem bilanţul şi să spunem că da, puterea care venit a fost cu mult mai bună decît cea care a plecat. Dacă nu, sau dacă la unele sunt răspunsuri negative, trebuie să-i întrebăm pe politicienii care sunt astăzi în fruntea Parlamentului, în fruntea Guvernului de ce nu s-a făcut ceea ce s-a promis.

Europa Liberă: Dv. cum credeţi? De ce?


Vlad Spânu
: Eu cred că, cum am şi scris într-un articol tot la Europa Liberă, în limba engleză, la sfîrşitul lunii trecute, eu cred că R. Moldova ar putea luneca spre scenariul ucrainean, unde duelul între pro-occidentalii Iuscenco şi Timoşenco, cei care au înfăptuit revoluţia oranj, l-a propulsat la putere pe pro-rusul Ianucovici care a fost adversarul lor.

Astăzi observăm în R. Moldova o luptă similară, inutilă zic eu, aprigă, între componentele Alianţei pentru Integrare Europeană. Din această luptă, cred că vor ieşi slabe toate partidele Alianţei şi aici, dacă s-a revenit la situaţia geopolitică, Rusia, ca şi în cazul Ucrainei, va încuraja această luptă, deoarece o orientare politică pro-occidentală sau pro-democratică la Chişinău nu-i convine Rusiei. Şi politicienii din R. Moldova trebuie să urmeze exemplul cela din Polonia, sau din România, sau Ţarile Baltice, cînd absolut toate partidele importante pledau pentru reforme, pentru integrare în NATO şi UE. Altă soluţie de supravieţuire ca stat a R. Moldova nu există.

Europa Liberă: Dar în acest moment preelectoral, credeţi că este suficient de puternică Alianţa pentru a ţine piept unor asemena eventuale implicaţii ale Rusiei despre care aţi vorbit?


Vlad Spânu
: Absolut, nu. Este foarte slabă şi aici este partea negativă a problemei; şi pînă nu vor înţelege politicienii noştri că pentru a-şi menţine interesul naţional în capul mesei, nu este necesar să faci naveta la Moscova, să cauţi sprijin la Moscova în disputele lor interne dacă le au. Şi dacă nu fac asta, sau sunt miopi, naivi, şi nu înţeleg prea multe în geopolitică, sau li e tot una, adică sunt nişte oportunişti care au interesul naţional pe planul doi, şi interesul personal pe primul plan. Eu cred că scopul Rusiei este să consolideze la Chişinău segmentul pro-Rusia şi anti-Nato, anti-România dacă vreţi, iar interesul celor care se gîndesc la interesul naţional este tocmai invers – consolidarea unui bloc pro-reformă, pro-Nato şi pro-Uniunea Europeană.

Europa Liberă: Dar ţinînd cont de recentele animozităţi apărute după dezvăluiri spectaculoase în presă şi tirul de acuzaţii şi suspiciuni reciproce, cît de motivate credeţi că ar fi în continuare componentele Alianţei să continue să guverneze împreună ?


Vlad Spânu: Dacă ne referim la aceste atacuri, care le-am văzut publice acuma, asta nu este altceva decît o reflecţie a luptei interne din R. Moldova vizavi de controlul asupra businessului care era acolo, care pînă acum a fost în mana comuniştilor, acuma o să înceapă o redistribuire şi atunci este atacat un clan sau un alt clan, ceea ce eu consider totalmente nejustificat. Nu-i asta problema în R. Moldova. În R. Moldova este problema lipsei unei concurenţe sănătoase pe piaţă, a lipsei unei posibilităţi a omului care are idei, are bani, să înfăptuiască un business – prin aceasta se vor atrage atît investiţii străine, cît şi investiţiile conaţionalilor care lucrează astăzi în Italia, America sau alte ţări. Uite asta este problema, dar nu nişte răfuieli între oligarhi. Că asta nu va rezolva problema omului simplu şi, în continuare, oamenii de la noi vor căuta să fugă în alte părţi pentru a căuta un loc de muncă, pentru a face un ban şi a trăi într-o democraţie veritabilă.

Europa Liberă: Dar partidele din actuala alianţa au ajuns la putere făcînd un front comun împotriva guvernării comuniste. Acum au aceiaşi motivaţie puternică în acest sens?


Vlad Spânu
: În măsura în care ei vor vedea în Partidul Comunist în continuare o putere care va fi aptă după alegeri să preia puterea, ei se vor ţine împreună. Dar, după cum arată sondajele, Partidul comunist este în scădere. Din acest considerent atacurilre reciproce dintre componentele Alianţei sînt direct proporţionale la scăderea ratingului PCRM. PCRM cade în sondaje – lupta dintre componentele Alianţei devine mai puternică. Cînd va creşte pericolul acesta extern care este Partidul comunist, ei se vor consolida. Însă, frica mea este, cum am spus înainte, că Rusia joacă foarte bine cu partidele noastre, inclusiv cele din Alianţă, şi am frica că după alegeri se va consolida acest segment care este anti-reformă, anti-UE, anti-Nato, şi comunişti ar putea reveni la putere nu ca partid cum a fost pînă acuma unic, dar în alianţă cu alte segmente, inclusiv cele din Alianţă, dar şi din afara Alianţei.

Europa Liberă: Revenind la bilanţil unui an de la înfiinţarea AIE, Moldova a primit şi un sprijin financiar enorm de la partenerii săi de dezvoltare. Ieri, preşedintele Băncii Mondiale a declarat la Chişinău că autorităţile pot conta şi pe viitor pe aceste 2 miliarde şi jumătate de dolari promişi de donatori. Dar ce ar mai fi rezonabil să aşteptăm de la alianţa de guvernare, care este deja în toiul unei campanii electorale care nici măcar oficial nu început?

Vlad Spânu: Eu ştiu foarte bine că SUA, dar şi UE şi alte ţări donatoare din vest, vor da Moldovei bani, susţinere financiară atîta timp cît vor vedea rezultate concrete de acolo. Una este să promiţi că vei face şi alta este să faci. Şi dacă pe segmentele despre care am vorbit – supremaţia legii, adică independenţa sistemului judiciar, mass-media independentă, climatul de business normal ca într-o economie de piaţă – pînă nu vor fi realizate aceste promisiuni, bani Moldova nu va obţine. Asta în primul rînd. În al doilea rînd, dacă vor alegeri parlamentare şi prezidenţiale, iarăşi va fi o incertitudine cine va veni la putere şi această susţinere financiară va fi stopată pînă nu va fi o stabilitate şi va fi o claritate cine va veni la putere.

Dar, în cele din urmă, banii vor fi livraţi dacă se vor înfăptui reformele. Putem însă să riscăm să ne încărcăm cu datorii din cauza că bani vor fi, însă dacă nu creezi tu în ţară un climat investiţional pozitiv pentru investiţiile străine şi cele autohtone, atunci nu vei fi în stare să te dezvolţi, să creşti PIB-ul, să aduci venituri la buget şi să întorci datoriile în cele din urmă, care o parte din banii iştea vor fi şi sub formă de împrumuturi.

Europa Liberă: Vă mulţumim.
XS
SM
MD
LG