Linkuri accesibilitate

„Vor exista versiuni diferite despre tragedia din Marea Barenț pentru că aşa este ţara în care trăim”.


Acum 10 ani submarinul nuclear Kursk – una dintre cele mai moderne nave nucleare ruseşti – ieşea în larg pentru efectuarea unor exerciţii. Forţele navale ruse au declarat nava pierdută după ce echipajul submarinului nu a dat nici un semnal timp de 11 ore.

Iniţial guvernul de la Moscova a refuzat ofertele de ajutor din partea marilor puteri navale, însă fiind depăşit de situaţie a acceptat sprijinul Marii Britanii şi Norvegiei. La 20 august scafandrii norvegieni şi britanici ajunşi la submarin au stabilit că nu existau supravieţuitori.

Rapoartele oficiale spun că nava s-a scufundat după ce o torpilă de la bord a explodat.

Într-un interviu pentru serviciul rusesc al Europei Libere, preşedintele Clubului marinarilor de submarin de la Sankt-Petersburg, Igor Kurdin a spus că după tragedia de acum zece ani marina rusească a construit mai multe nave de salvare şi că astăzi submarinele sunt echipate cu sisteme de alarmă. Dar puţine s-au schimbat în modul guvernului de a reacţiona la dezastre.

Când o bază navală a luat foc recent, spune Kurdin, guvernul s-a făcut mort în popuşoi, spunînd că baza n-ar fi a sa. Iar apoi s-a constatat că baza era rusească – o situaţia asemănătoare cu cea a submarinului Kursk care arată, potrivit lui Kurdin, că timp de 10 ani nu s-a schimbat nimic. Totuşi, adaugă Kurdin, în prezent Rusia solicită mai repede ajutor atunci când este necesar şi participă la misiunile internaţionale de salvare.

Familiile victimelor nici până astăzi nu au primit răspuns la întrebarea de ce autorităţile au reacţionat tardiv şi au acceptat cu greu ajutorul internaţional.

La două săptămâni după scufundarea submarinului, preşedintele de atunci, Vladimir Putin a exprimat condoleanţe rudelor marinarilor, însă a afirmat că nici un oficial militar de rang înalt nu va fi făcut responsabil de tragedie.

După ce submarinul a fost ridicat la suprafaţă s-a găsit un bilet lăsat de căpitanul Dimitry Kolesnikov în care scria că 23 de membri ai echipajului au supravieţuit exploziei dar că nu s-au putut salva.

Rudele victimelor au aflat despre scufundarea navei la trei zile după incident, iar corpurile neînsufleţite ale marinarilor au fost recuperate un an şi jumătate mai târziu. Familiile lor au primit compensaţii de aproape 26 de mii de dolari, sumă egală cu salariul unui ofiţer pentru 10 ani.

Svetlana Kuzneţova, văduva marinarului Victor Kuzneţov a declarat pentru BBC că nu este sigură dacă adevărul despre tragedia din Marea Barenţ se va şti vreodată. „Vor exista versiuni diferite pentru că aşa este ţara în care trăim” a spus soţia ofiţerului.

În 2005, familiile unor marinari au cerut Curţii Europene pentru Drepturile Omului să investigheze tragedia. Mai târziu însă unul dintre reclamanţii principali şi-ar fi retras cererea, aruncând o umbră de incertitudine asupra continuării procesului.
XS
SM
MD
LG