Linkuri accesibilitate

Vice-premierul Victor Osipov: Autorităţile de la Tiraspol nu ştiu ce să facă şi cum să scape de dosarele fabricate lui Vardanean şi Cazac.


La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Iată principalele teme:

Arestul preventiv al Ernest Vardanean a fost prelungit cu 60 de zile.

Războiul ruso-georgian, la 2 ani de la încheierea lui, în amintirile corespondenţilor de război.

Şi… ce cred locuitori ai regiunii transnistrene despre statalitatea Abhaziei şi Osetiei de Sud?

Începem ca de obicei cu o trecere în revistă a principalelor ştiri ale săptămânii trecute, prezentate de colega mea, Valentina Ursu.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pe 6 august, o judecătorie din Tiraspol a extins cu 60 de zile arestul jurnalistului Ernest Vardanean, prelungind astfel detenţia sa până la o jumătate de an. Soţia jurnalistului independent arestat de mgb sub acuzaţia de spionaj a declarat Europei Libere că este dezămăgită de faptul că autorităţile moldovene nu reuşesc să-i pună soţul în libertate. Irina Vardanean ne-a mai spus că Ernest nu are nici acum acces la un avocat independent şi că familia este „disperată”. Irina Vardanean spune că nu a fost admisă la şedinţă, care a durat aproximativ 5 minute, dar a reuşit să schimbe câteva cuvinte cu soţul ei pe coridor. Ernest i-a spus că nu înţelege ce se întâmplă şi că se aştepta să fie judecat de acum în stare de libertate.

În ajunul prelungirii arestului, Ernest Vardanean şi Ilie Cazac, un alt tânăr deţinut de mgb sub aceeaşi acuzaţie, au fost vizitaţi de şeful Misiunii OSCE în Moldova, Philip Remler. Vicepremierul Victor Osipov a declarat Europei Libere ca poate să spună ca starea celor doua persoane nu se imbunatateste, dar nu prezintă o îngrijorare specială. Detalii, în cadrul emisiunii.

Minsterul rus de externe şi-a exprimat îngrijorarea fata de actiunile politice care au loc la Chisinau si fata de faptul ca presedintia Moldovei a acordat Ordinul Republicii grupului Ilascu. In opinia Moscovei, grupul Ilascu ar fi comis atrocitati in timpul razboiului din 1992. Potrivit comentariului citat, Chisinaul ar submina astfel eforturile de stabilire a increderii intre cele doua maluri ale Nistrului si implicit ale rezolvarii conflictului transnistrean. În acest context, şeful administraţiei de la Tiraspol Igor Smirnov a declarat, citat de ziarul Komsomolskaia Pravda, ca Transnistria ar avea nevoie de mai multi pacificatori rusi.

Pentru prima dată din 1999, în decembrie va avea loc la Astana o nouă reuniune la nivel înalt a OSCE. Preşedintele Kazahstanului, ţară care deţine acum conducerea OSCE, a declarat că va fi o bună ocazie ca instituţia internaţională să fie modernizată.

Moscova a dat asigurări că incendiile care afectează de câteva săptămâni partea centrală a Rusiei europene nu pun în pericol arsenalul nuclear al ţării. Preşedintele Dmitri Medvedev l-a sancţionat pe şeful forţelor navale şi a concediat câţiva ofiţeri de marină pentru eşecul stingerii unui incendiu de pădure care a distrus o bază militară din apropierea capitalei. Săptămâna trecută, numărul victimelor incendiilor din Rusia trecuse de 50. La Moscova, nivelul poluării a crescut de 10 ori din cauza fumului care face aerul de nerespirat.

Compania BP a betonat sonda marină care timp de patru luni a poluat apele Golfului Mexic, provocând cel mai mare dezastru ecologic din istoria Statelor Unite. Pe de altă parte, autorităţile americane au constatat că două treimi din ţiţeiul care s-a scurt în apele oceanului, în jur de 5 milioane de barili, a dispărut, s-au evaporat sau a fost eliminat prin operațiunile de curăţare.

Ministrul adjunct al Culturii, din Iran, a declarat ca cineaştii iranieni care critica situaţia din ţara lor sunt vinovaţi de „trădare culturală”, ceea ce este mai grav decît „spionajul”. In opinia ministrului adjunct al culturii de la Teheran, regizorii care oglindesc numai partea negativă a realităţilor iraniene ar face acest lucru pentru a obţine premii internaţionale. Dupa alegerile controversate şi violente din 2009, mulţi regizori de film iranieni au părăsit ţara lor şi încercă să lucreze în străinătate.

Casa Alba si-a exprimat îngrijorarea sin legatura cu arestarea pe 31 iulie la Moscova a aproape 100 de oameni care cereau respectarea drepturilor omului si a intrunirilor in Federatia Rusa. Printre cei reţinuţi s-a aflat şi unul liderii proeminenti ai opozitiei ruse, Boris Nemtov.

Un oficial polonez de rang înalt a spus că Rusia ar tergiversa transmiterea de informaţii privind tragedia aviatică de la Smolensk, în care a murit la 10 aprilie preşedintele Poloniei, Lech Kaczynski. Conducătorul anchetei poloneze, Edmund Klich este citat de ziarul „Gazeta Wyborcza” cu afirmaţia că ruşii „nu vor să dea (polonezilor) anumite materiale” folosite în propria lor anchetă asupra catastrofei. Ziarul polonez spune că ar fi vorba de materiale privind rolul jucat de controlorii de trafic ruşi şi de echipamentul aeroportului de la Smolensk în accidentul soldat cu moartea a 96 de persoane.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Radu Benea: Mulţumesc, Valentina. Mai multe ştiri, analize şi comentarii găsiţi pe pagina noastră de Internet.

Familiile celor doi tineri deţinuţi la Tiraspol sub acuzaţia de spionaj în favoarea Chişinăului s-au plâns în ultima vreme că nu au ştiri despre Ernest Vardanean şi Ilie Cazac. Soţia lui Vardanean, Irina, spunea că la sfârşitul lunii trecute soţul ei arăta bolnav şi deprimat.

Pe 3 august, şeful misiunii OSCE din Moldova, Philip Remmler, i-a vizitat pe ce doi la Tiraspol. Biroul său de presă nu a putut da detalii despre vizită, însă graţie craţie cooperării cu misiunea OSCE, vicepremierul Victor Osipov a putut să ne comunice date noi.

Victor Osipov
Victor Osipov
: Aprecierea generală este că ambii, după aspectul lor fizic şi după condiţia psihică pe care o emanau, inclusiv prin ceea ce au vorbit şi cum au vorbit, sunt în limitele normale. Evident, nu se află într-o staţiune balneară. Şi starea lor, mai ales cu prelungirea termenului de detenţie nu se îmbunătăţeşte. Sunt marcaţi, fără îndoială, dar nu prezintă semne care să genereze o îngrijorare specială.

Europa Liberă: Irina Vardanean spune că soţul ei nu a mai fost interogat de aproape două luni de zile, dar în acelaşi timp ancheta încă tot nu e finalizată.

Victor Osipov: Eu nu am cum să comentez ceea ce spune familia, unul sau altul, însă noi, autorităţile moldoveneşti suntem siguri că aşa-numiţii anchetatori de la Tiraspol nu au, nu mai au de lucru în aceste cazuri pentru că ele sunt fabricate, de aceea ar fi explicabil, dacă este adevărat că ancheta practic nu lucrează. Nu au la ce lucra. Cei doi sunt nevinovaţi. Ştiţi poziţia noastră, o pot reitera, sunt utilizaţi într-un joc care nu depinde de dânşii şi care nu are nici o fundamentare logică sau factologică. Noi considerăm că ei trebuie să fie eliberaţi şi, în tot cazul, cel mai important lucru este că trebuie să le fie asigurat accesul la asistenţă juridică de calitate, să-şi poată alege liber avocaţii şi să fie trataţi de către o instanţă constituţională, - chiar dacă ar exista anumite bănuieli asupra lor, – să fie trataţi de o instanţă constituţională. Lucruri care nu au loc.

De aceea, aceste două cazuri nu sunt decât doar încă două cazuri demonstrative pentru societatea civilă din Transnistria, de încălcare a drepturilor omului, de obstrucţionare a libertăţii, mai ales atunci când vorbim despre un jurnalist şi un politolog, menite să genereze un fundal negativ pentru eforturile de soluţionare a problemei şi să sperie societatea transnistreană. Vreau să accentuez că nici un obiectiv, nici celălalt şi nici altele dacă există ale autorilor acestor cazuri, nu au şanse de reuşită.

Europa Liberă: Totuşi şi Ernest Vardanean, şi Ilie Cazac continuă să se afle în detenţie. Când credeţi dumneavoastră că ar putea să fie eliberaţi cei doi?

Victor Osipov: Nu putem face asemenea pronosticuri, când ele vizează acţiunile administraţiei de la Tiraspol. Ele sunt imprevizivile. Însă, când va fi acest moment, depinde exclusiv de alegerea făcută de autorii celor două dosare fabricate, în contextul tentativelor de a destabiliza situaţia, pentru a lansa judecarea cazurilor în cel mai potrivit, din punctul lor de vedere, moment.

Europa Liberă: Dumneavoastră sugeraţi acum că Chişinăul nu se va lăsa şantajat?


Victor Osipov: Eu cred că din punctul de vedere al provocării care a vrut să fie construită prin cele două dosare, ea deja este răsuflată, potenţialul maxim a fost utilizat în faza iniţială şi actualmente însăşi autorităţile sau aşa-numitele-organe ale securităţii de la Tiraspol nu ştiu ce să facă şi cum să scape de cele două opere stângace care, este adevărat, afectează viaţa a doi oameni tineri.

Europa Liberă: Chişinăul ar putea să le ajute, în acest sens?


Victor Osipov: Chişinăul face tot posibilul în acest sens. Pentru că, vă asigur, toate eforturile diplomatice sunt asistate de comunicarea cu autorităţile de la Chişinău şi, în paralel, Guvernul are grijă de cele două familii, după cum foarte bine ştiţi, ele au beneficiat de asistenţă şi noi, aşa cum şi primul ministru a anunţat public, vom avea grijă în continuare pentru că aceasta este datoria noastră atât faţă de deţinuţi, cât şi faţă de familiile lor.

Radu Benea: opinia vicepremierului Republicii Moldova, Victor Osipov, invitatul ediţiei de astăzi.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Pe 7 august s-au împlinit 2 ani din momentul declanşării războiului ruso-georgian. Un război care a durat 5 zile, care s-a încheiat cu un acord negociat de preşedintele Franţei, a cărui ţară deţinea atunci preşedinţia Uniunii Europene. În cadrul acelui acord, se cerea Rusiei să îşi retragă trupele pe poziţiile dinainte de confruntare. Rusia a recunoscut la 26 august independenţa celor doua regiuni separatiste ale Georgiei, Abhazia şi Osetia de Sud şi nu s-a retras niciodată pe poziţiile de dinainte de război şi şi-a dublat numărul de militari desfăşuraţi în cele doua regiuni la 7 600.

Georgia spune ca în acest război a pierdut 228 de civili şi 184 de militari. Rusia declară că au murit 64 de militari şi 164 de civili sud-osetini. Zeci de mii de civili au fost obligaţi să plece în pribegie şi să-şi abandoneze casele. 25 de mii de georgieni nu s-au mai putut întoarce la casele lor din regiunea sud-osetină. Diana Raileanu a stat de vorbă despre evenimentele tragice de acum 2 ani cu doi colegi de-ai noştri de la serviciul Georgian:


Koba Liklikadze
Koba Liklikadze şi Demis Ponaldov stau la o distanţă de câţiva metri în biroul serviciului Georgian al Europei Libere. Demis relatează despre situaţia din Abhazia şi Osetia de Sud şi susţine independenţa celor două regiuni, iar Koba, în august 2008 ca şi în timpul conflictului armat dintre Georgia şi Abhazia din 1992, a relatat de pe frontul georgian. Au viziuni oarecum diferite asupra războiului.

Koba Liklikadze: “După evenimentele din august 2008, numărul celor care credeau că se poate negocia cu Federaţia Rusă a scăzut”.

Koba aminteşte că tancurile ruseşti se află la o distanţă de 35 de km de Tbilisi şi pot ajunge în capitala Georgiei într-o jumătate de oră.

Acum doi ani, ca şi în timpul războiului din 1992-1993 între Abhazia şi Georgia, Koba Liklikadze relata de pe front. În 2008, spune el, georgienii au dat dovadă de mai mult patriotism şi iniţiativă:

Koba Liklikadze: „În 1993, reîntors la Tbilisi de pe front am văzut că oamenii din capitala Georgiei nu simţeau durerea Abhaziei, nu simţeau războiul. Ei continuau să chefuiască, să facă nunţi. Mai multe avioane zburau spre Dubai sau alte ţări pentru a aduce marfa, decât spre Abhazia pentru a-şi apăra ţara. În 2008 situaţia era exact opusă”.

Demis Polandov arată mai multă înţelegere pentru cei din Osetia de Sud şi Abhazia. În timpul războiului, îşi aminteşte el, informaţia care venea de pe front era foarte diferită:

Demis Polandov: „S-a vorbit despre atitudinea înţelegătoare a militarilor georgieni care i-ar fi avertizat pe localnici să nu iasă din ascunzişuri, pe de altă parte sunt martori şi înregistrări video care dovedesc că militarii îi atacau pe localnici”.

Războiul ruso-georgian, spune Demis, a distrus sute de familii şi a forţat mii de civili să-şi abandoneze casele.

Demis Polandov: „Locuitorii Abhaziei nu pot să-şi viziteze rudele din Georgia, or, astăzi abhazii pot merge liber în ţara vecină însă înapoi drumul le este închis”.

În Georgia oamenii par acum mai decişi să-şi apere ţara. Odată cu redeschiderea liceului pentru cadeţi, la trei sute de locuri vacante au revenit peste o mie 500 de cereri, spune Koba Liklikadze. Oamenilor le este frică de o eventuală invazie din partea Rusiei, explică jurnalistul.

Pe de altă parte, în Abazia şi Osetia de Sud, zice Demis, politicienii dar şi oamenii de rând speră să obţină, cu ajutorul Rusiei, recunoaşterea independenţei şi de către alte state.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

Radu Benea: am încercat să aflăm ce părere au locuitori ai regiunii transnistrene despre situaţia Abhaziei şi Osetiei de Sud, la doi ani după recunoaşterea lor de către Federaţia Rusă şi despre perspectivele regiunii transnistrene.

Smirnov, Bagapsh şi Kokoity pe un poster din Tiraspol
„Sigur că recunoaşterea i-a ajutat. Alţii aşteaptă de foarte multă vreme - să ne amintim numai de Ulster. De aceea, acest proces este de lungă durată. Cred că Transnistria ar avea numai de câştigat dacă ar fi recunoscută. Totul depinde de dezvoltarea industriei. Poţi să fii un stat mic şi independent, dar prosper. Aici multe depind şi de modul în care se va descurca guvernul”.

„Nu e nimic mai rău decât războiul şi viaţa trăită în frică. Slavă Domnului că la noi e linişte, anul 92 a trecut şi cred că nu va reveni vreodată. Eu cred că vom trăi mai bine, dacă Rusia ne va recunoaşte. Sprijinul Rusiei este destul de important pentru noi. Nu are rost să ne alipim Ucrainei sau Moldovei, pentru că nu vom avea nici o perspectivă. Separaţi suntem mult mai puternici”.

„Numai într-o familie unită se poate trăi bine. Şi ce folos că Transnistria s-a separat? Acum avem şi mai mulţi hoţi şi bandiţi. Nimeni nu se gândeşte la oameni, toţi - numai la buzunarul lor. De ce eu nu pot pleca să-mi văd părinţii, făsă ca să plătesc pentru asta? Copiii, la fel, nu pot veni să mă vadă, pentru că trebuie în cel mult trei zile să umble să se înregistreze pe la miliţie. Ce-i cu debandada asta?”

„Recunoaşterea Abhaziei şi Osetiei de Sud a fost o formalitate. Da, Osetia de Sud se reconstruieşte după evenimentele din august, dar, în esenţă, nu s-a schimbat nimic. I-au recunoscut? Foarte bine! Şi, mai departe? Nimic! Cum au fost – această Osetie de Sud şi Abhazia, - aşa au şi rămas. În privinţa Transnistriei, eu cred că e la fel. Ce se va schimba dacă va fi reucnoscută? Nimic. Nu va fi nici mai bine, nici mai rău. Vă amintiţi de referendumul din 2006, când lumea a fost întrebată cu cine ar vrea să fie, cu Rusia sau cu Moldova? Toţi au spus: vrem să fim cu Rusia. Şi ce s-a schimbat de la asta? Nimic! Pentu că Rusia e departe, iar noi suntem aici. Sincer să fiu, eu aş opta pentru Moldova”.


Radu Benea: opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG