Linkuri accesibilitate

Mihai Manole, fost ministru de finanțe, explică semnificația raporturilor pozitive cu Banca Mondială.


Banca Mondială a oferit anul acesta aproape 15 miliarde de euro - un sprijin fără precedent - ţărilor din Europa şi Asia Centrală, lovite cel mai puternic de criza economică. Dar situaţia ţărilor din regiune este foarte diferită. Aproape jumătate din cele 30 de state ale regiunii s-au confruntat cu declinul economic care a dus la creşterea dureroasă a şomajului. Cea mai afectată este Letonia, cu o rată a şomajului de 17 % şi un declin economic de minus 18 % anul trecut şi previziuni de minus 4 procente pentru anul acesta.

Moldova, dacă e să credem previziunilor Băncii Mondiale, se află printre primele 8 state ale regiunii care vor avea cele mai mari creşteri economice anul acesta. Prognoza Băncii, care coincide cu cea a Guvernului este de 2,5 %. Cum ar putea Banca Mondială să ajute Bulgaria, Moldova şi Letonia să depăşească mai uşor consecinţele crizei economice? Acesta este scopul anunţat de preşedintele grupului Băncii Mondiale Robert Zoellick înainte de a-şi începe turneul său în aceste ţări.

Iar noi vom încerca să aflăm răspuns la această întrebare, sigur, în ceea ce priveşte Republica Moldova întâi de toate, de la invitatul nostru Dl Mihai Manole, fost ministru de finanţe şi ambasador în Statele Unite şi pe lângă instituţiile financiare internaţionale
.

Europa Liberă: Domnule Manole, ce semnificaţii i-aţi atribui acestei vizite întreprinse în premieră în Moldova de un preşedinte al Băncii Mondiale? E un semn de sprijin politic pentru actuala guvernare? E o vizită de rutină? Sau poate doar o coincidenţă de proximitate geografică a Chişinăului cu traseul Sofia-Riga?


Mihai Manole
Mihai Manole
: Eu cred că în primul rînd este o vizită care ar da un sprijin politic Alianţei, sau o creştere a încrederii faţă de Alianţă în cazul dat...

Europa Liberă: Dacă ne uităm puţin în regiune, se poate observa o anumită tensiune în relaţiile cu finanţatorii externi – Ungaria va renunţa din octombrie la colaborarea cu Fondul Monetar Internaţional, România – a reuşit să evite suspendarea programului de finanţare, dar va trebui să concedieze 100 de mii de angajaţi din sectorul public şi alţi 15 mii în anul viitor. În Grecia situaţia pare şi mai dramatică, ajungându-se la violenţe stradale. Doar Moldova pare să fie o fericită excepţie. Prin ce a meritat Moldova o asemenea atitudine?


Mihai Manole: Am putea continua acest şir de enumerări cu Ungaria care cu cîţiva ani în urmă a semnat un acord cu FMI, cu BM, dar acum le stopează, da? În cazul Moldovei cred că am spune aşa – neavînd pe de o parte alte surse mai eficiente de atragere a mijloacelor pentru scopuri concrete, noi mizăm mult pe relaţiile date, dar ar trebuie să ne uităm din două aspecte la aceasta – pe de o parte prezenţa FMI-ului şi a BM şi pe de alta parte ce facem cei care sunt la guvernare. Aici sunt un şir de întrebări.

Un şir de întrebări, pentru că astăzi noi nu mai putem vorbi ca cu 8-10 ani în urmă că, uite, relaţiile cu FMI şi BM deci sunt un, aş spune aşa, bonus de încredere, de stabilitate, un bonus al dezvoltării corecte al economiei şi aşa mai departe. Eu cred că ceea ce s-a vorbit despre aspectele sociale în relaţiile cu BM cred că nu ar trebui să confundăm - BM nu este o structură de sponzorizare. Este o structură financiară care acordă credite pe baze comerciale, chiar dacă cu rate joase. De aceea, dacă ne uităm ce se întîmplă în jurul R. Moldova - cu tensiunile sociale în România, cu un şir de decizii dureroase pentru societate, dacă vedem că Bulgaria practic încearcă să depăşească situaţia fără suportul BM şi al FMI-ului, dacă ne uităm că Ungaria practic refuză la aceasta, dacă ne întoarcem încă mai înainte – cu Brazilia, deci cred că avem o sarcină pentru acasă pe care trebuie să o soluţionăm, dar noi nu avem pînă cînd, în orice caz eu nu cunosc ceva propuneri concrete care ar putea să ne susţină în depăşirea situaţiei create. Eu aş putea enumera doar cîteva proiecte – noi avem foarte multe probleme sociale, problema pensionarilor ş.a.m.d.

Europa Liberă: Exact în problema socială îndeosebi, actuala guvernare este acuzată de oponenţii ei că ar fi îndatorat ţara mai mult ca niciodată. Aşa să fie? Pe de o parte, cum aţi spus dv, Moldova a avut şi de cîştigat acoperind deficitul financiar. Totuşi, ce a avut de câştigat şi ce a avut de pierdut Moldova în relaţia sa cu FMI şi Banca Mondială, în opinia dv.?


Mihai Manole: Aici sunt un şir de aspecte. Daţi să luăm aspectul social şi anume chestiunea pensiilor. Deci, a fost un proiect, să spunem aşa, legislativ pregătitîn comun cu BM cu mulţi ani în urmă. Deci, guvernele precedente au intrat în probleme mari în societate începînd cu majorarea vîrstei pensionarii. Dar asta era unul doar din paşii care au fost propuşi. După anul 2001 au fost sistate aceste proiecte, aceste planuri. Astăzi avem ceea ce avem – practic noi avem o situaţie foarte dificilă, cele mai joase pensii din Europa, poate şi faţă de teritorii mai mari. Dar pe de altă parte noi nu am început practic reformarea sistemului de pensionare şi nu avem o viziune pentru viitor – cum o să rezolvăm această problemă pe viitor.

Europa Liberă: Deocamdată, pe termen scurt, din cîte ştiu nu se pune această problemă sau cel puţin finanţatorii externi nu o cer...

Mihai Manole
: Nu o cer, dar există. Pentru că uitaţi-vă ce avem noi. Eu analizez tot timpul relaţiile cu BM în tandem cu FMI, pentru că dacă nu este prezent FMI, BM practic nu derulează proiecte în ţară. Daţi să luăm ultima, deci, ce avem noi din ramurile mai importante – vinificaţia, da? Dacă luăm aspectele din afara ţării, deci discuţiile au fost tot timpul despre deblocarea situaţiei financiare din ramura dată – 1,5 miliarde lei datorii faţă de bănci comerciale. S-a menţionat problema, dar ea a rămas ca un strigăt fără răspuns. Din ce considerente? Nu există surse pentru aceasta, pentru a promova o deblocare a situaţiei.

Sau am putea lua alte problem care au fost pe parcursul anilor programate să se soluţioneze împreună cu BM. Am avut un pachet de documente cu privire la sectorul energetic – privatizări etc… De la 7 februaarie 2000, după ce a venit Union Fenosa pe piaţa R. Moldova, practic doi ani în urmă a fost abrogat pachetul de documente - este o tăcere totală, nu comentează nimeni nimic, totul este bine.

Eu cred că menţinînd relaţiile, dar asta trebuie să o spună cei care guvernează, deci noi trebuie să fim foarte conştienţi de faptul că cei care consultă nu răspund de rezultate – cei care guvernează răspund. Deci trebuie să fie foarte, foarte bine implicaţi în rezolvarea temelor pentru acasă ca să nu auzim astăzi învinuiri că, uite, în buget peste 60-70 % sunt surse externe. Alţii ar putea spune că da, dar toţi, şi cei ce spun asta, au votat bugetul… Dar eu cred că asta este în general o problemă a guvernării care, pentru termen scurt poate ea nu există, dar pentru termen lung ea va cere numaidecît o soluţie – o soluţie corectă.

Europa Liberă: Şi o ultimă întrebare – dincolo de succesele şi insuccesele privind atragerea şi punerea în practică a susținerii externe, ar putea acum Moldova, în condiţiile unui început de creştere economică să se descurce de una singură, fără susţinerea FMI şi a Băncii Mondiale?

Mihai Manole
: Astăzi nu cred că este posibil. Chiar pornind de la faptul că avem un şir de decizii precedente ce ţin de fiscalitate cum ar fi, de exemplu, cota zero la impozitul pe profit şi altele. Dar noi participăm la nişte showuri cu investiţii de sune de milioane neconştientizînd apariţia problemei. Ne bucurăm, dar ar trebui să plîngem poate. Pentru că în cazurile cînd participăm la aşa evenimente trebuie să vedem că asta mai existinde pe 5, pe 7 ani puterea de impozit ceea ce nu este bine în situaţia actuală. Dar eu cred că astăzi practic este imposibil ca noi să supravieţuim fără acest suport.

Europa Liberă: Dle Manole, Vă mulţumim mult pentru amabilitatea de a ne fi acordat acest interviu.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG