Linkuri accesibilitate

Soarta statelor din Caucazul de Sud în condițiile vecinătății cu Rusia.


După încheierea războiului ruso-georgian din august 2008, Rusiei i s-a cerut să-şi retragă trupele din Osetia de Sud şi Abhazia. Autorităţile de la Kremlin însă au recunoscut independenţa celor două regiuni şi au dublat numărul militarilor în zonă. Despre politica dusă de Federaţia Rusă în Caucazul de Sud a discutat colegul nostru de la serviciul georgian Denis Polandov cu politologul din Azerbaidjan, Rasim Musabekov, expertul Arman Milekean din Armenia, şi jurnalistul Iraklii Aladaşvili din Georgia.

După părerea jurnalistului georgian, Iraklii Aladaşvili, forţele militare ruse de pe teritoriul Georgiei nu au fost niciodată cu adevărat pacificatoare: „Dacă scopul Rusiei era de a menţine pacea în regiune, nu ar fi avut loc războaiele din anii 1992-1993 şi 2008”.

Jurnalistul admite că autorităţile georgiene au greşit în august 2008, când au permis începerea războiului, or de pe urma conflictului a avut de câştigat doar Rusia care a recunoscut regiunile separatiste Abhazia şi Osetia de Sud şi a mărit numărul militarilor din cele două regiuni.

Iraklii Aladaşvili este de părere că prezenţa trupelor militare ruse în zonă ameninţă nu doar securitatea Georgiei dar şi a ţărilor membre NATO.

În replică, politologul din Azerbaidjan, Rasim Musabekov atrage atenţia asupra faptului că în ultimii 20 de ani, prezenţa armată a Rusiei în Caucazul de Sud s-a redus treptat, astăzi limitându-se la o bază militară pe teritoriul Armeniei şi că temerile autorităţilor georgiene ar fi exagerate.

Pe de altă parte, speculaţiile din presă privind o posibilă vânzare a rachetelor ruseşti S-300 către Azerbaidjan au trezit îngrijorarea Armeniei. Or în negocierile armeano-azere privind conflictului din Nagorno-Karabach, enclavă aflată pe teritoriul Azerbaidjanului, dar controlată de autorităţile armene, Rusiei îi revine rolul de mediator.

Politologul azer Rasim Musabekov însă nu vede motive de îngrijorare: „Rusia ar fi interesată de o astfel de tranzacţie, în primul rând din punct de vedere financiar. Se spune că pentru aceste rachete Azerbaidjanul este dispus să plătească 300 de milioane de dolari. Pe de altă parte, tranzacţia ar apropia Azerbaidjanul de Rusia”.

În replică, expertul independent de la Erevan, Arman Milekean spune că Rusia e liberă să vândă armament cui doreşte, însă că nici Armenia şi nici regiunea Nagorno-Karabah nu sunt interesate ca Azerbaidjanul să primească rachete pe care ar putea să le folosească în cazul izbucnirii unui conflict.

Experţii au ajuns la concluzia că autorităţile statelor din regiunea Caucazului de Sud ar trebui să fie cu ochii în patru, pentru că niciodată nu ştii la ce să te aştepţi de la intenţiile şi acţiunile, aparent inofensive, ale statului vecin.
XS
SM
MD
LG