Majoritatea tarilor planetei nu au legiferat durata campaniilor electorale si acestea au loc in functie de obiceiuri, de cutuma. E drept, in general se considera ca odata ce sint anuntate, alegerile trebuie sa aiba loc in decurs de o luna, si atunci partidelor li se lasa o luna de zile pentru a convinge alegatorii. Desigur, in practica o luna nu este foarte mult, iar multe partide incep campania, intr-un mod subliminal, neoficial, neanuntat, cu mult timp inainte. Exista apoi situatii, precum in Statele Unite, unde se poate spune ca partidele politice sint in permanenta intr-o campanie electorala. In special in ceea ce priveste alegerile prezidentiale, in America presedintele are intotdeauna un ochi indreptat asupra viitoarelor alegeri.
Prin cutuma, asadar, tarile considera in general ca o campanie electorala trebuie sa dureze o luna de zile, asta chiar si in tarile in care legea nu prevede nimic specific in chestiunea duratei campaniei electorale. Aici intra insa in joc alti factori, de natura psihologica, factori care tin de psihologia populara. Experienta a aratat, chiar si in tarile in care legea permite campanii electorale permanente, ca alegatorii se dezintereseaza de tot ceea ce depaseste un termen de sase luni de zile. Poate fi asadar un calcul foarte rau, gresit, a considera, din partea unuia din principalele partide, ca daca exista timp si mijloace atunci avantajul este garantat. Dimpotriva, alegatorii se pot detasa, agasati, de o campanie prea prezenta si pot intoarce spatele unei campanii sufocante.
Bunii tehnicieni si consilieri electorali stiu cat de important este factorul irational, pe care numai novicii in politica il ignora. Insistenta apasatoare a celor care incep prea din timp cu sloganurile poate fi contraproductiva. La urma urmei, toti profesionalii cunosc succesul permanent al acelui candidat britanic, un mic lord scapatat din nordul Angliei, care candideaza sistematic, cu succes, la toate alegerile locale si nationale, cu afise care nu au altceva decit poza lui si mesajul: Votati pentru mine – Vote for me. Iata un om cinstit isi spun alegatorii, care altminteri ar fi ezitat intre candidatii marilor partide. Hai sa votam pentru el! Pentru un om cu un asemenea mesaj eficace, durata campaniei electorale nu are nici o relevanta.
-------------------------
O campanie electorală de doar o lună ar însemna, în condiţiile Moldovei, un vot inconştient, sunt de părere comentatorii politici. Asta pentru că reţeaua mediatică, care joacă în statele dezvoltate un rol hotărîtor în formarea opţiunilor electorale, în Moldova este încă extrem de diluată. Plus că şi comunicarea directă dintre politicieni şi alegători este periodică şi se concentrează de regulă pe perioadă de campanie, lipsind cu desăvîrşire în intervalele dintre aceste electorale.
Iată de ce propunerea PLDM de a reduce de la două la o lună campania pentru două scrutine în unul, programate să se desfăşoare după referendumul din septembrie, este considerată inacceptabilă de majoritatea experţilor.
Comentatorul Anatol Ţăranu: „În ţările în care reţeaua mediatică este bine pusă la punct, campaniile sunt mai scurte, dar acolo politicienii practic nu întrerup comunicarea cu alegătorii. Nu poţi compara situaţia din Franţa, de exemplu, şi Moldova – sunt două planele diferite din punct de vedere politic.”
Aluzie la argumentul invocat de PLDM că în majoritatea ţarilor campaniile sunt de o lună şi asta nu pereclitează nicidecum procesul electoral. Anatol Ţăranu crede că acestui partid îi scapă faptul că populaţia rurală practic nu are acces la mai multe posturi de televiziune, chiar şi după deschiderea unor staţii noi, iar singura modalitate pentru concurenţi de a-şi face campanie rămîne tradiţionala întîlnire cu alegătorii.
Anatol Țăranu: „Populaţia rurală nu este bine informată şi nu este capabilă să facă un vot conştient. Este foarte important ca partidele să meargă să le explice, dar o campanie scurtă reduce la minimum această posibilitate.”
Spre deosebire de liberali-democraţi, care invocă exemplul statelor occidentale, analistul politic Igor Boţan arată cu degetul la Ucraina, un exemplu mai apropiat modelului moldovenesc, unde campania este de aproape jumătate de an, şi spune că termenul de două luni trebuie să rămînă intact.
Igor Boțan: „Nu mi se pare prea mult două luni. Trebuie să luăm în considerare şi interesele partidelor mici, ale independenţilor, care nu vor reuşi să adune semnăturile necesare.”
Potrivit lui Vitalie Călugăreanu, moderatorul unui talk-show politic, tocmai excluderea din cursă a partidelor mici şi a independenţilor este ţinta PLDM-ului.
Dar există comentatori care afirmă că, dimpotrivă, liberal-democraţii ar ochi în concurenţii cu pondere mare precum este - o arată sondajele - democratul Marian Lupu şi un candidat comunist, oricare ar fi el, nedesemnat deocamdată de opoziţia parlamentară. În sfîrşit, oricare ar fi aceste motive, partenerii de coaliţie ai PLDM-ului, care ar trebui să-şi dea votul în parlament pentru ca iniţiativa să devină text de lege, nu par să accepte argumentele invocate de liberal-democraţi. Aşa că, deocamdată, scurtarea campaniei nu rămîne decît o propunere.
Prin cutuma, asadar, tarile considera in general ca o campanie electorala trebuie sa dureze o luna de zile, asta chiar si in tarile in care legea nu prevede nimic specific in chestiunea duratei campaniei electorale. Aici intra insa in joc alti factori, de natura psihologica, factori care tin de psihologia populara. Experienta a aratat, chiar si in tarile in care legea permite campanii electorale permanente, ca alegatorii se dezintereseaza de tot ceea ce depaseste un termen de sase luni de zile. Poate fi asadar un calcul foarte rau, gresit, a considera, din partea unuia din principalele partide, ca daca exista timp si mijloace atunci avantajul este garantat. Dimpotriva, alegatorii se pot detasa, agasati, de o campanie prea prezenta si pot intoarce spatele unei campanii sufocante.
Bunii tehnicieni si consilieri electorali stiu cat de important este factorul irational, pe care numai novicii in politica il ignora. Insistenta apasatoare a celor care incep prea din timp cu sloganurile poate fi contraproductiva. La urma urmei, toti profesionalii cunosc succesul permanent al acelui candidat britanic, un mic lord scapatat din nordul Angliei, care candideaza sistematic, cu succes, la toate alegerile locale si nationale, cu afise care nu au altceva decit poza lui si mesajul: Votati pentru mine – Vote for me. Iata un om cinstit isi spun alegatorii, care altminteri ar fi ezitat intre candidatii marilor partide. Hai sa votam pentru el! Pentru un om cu un asemenea mesaj eficace, durata campaniei electorale nu are nici o relevanta.
-------------------------
O campanie electorală de doar o lună ar însemna, în condiţiile Moldovei, un vot inconştient, sunt de părere comentatorii politici. Asta pentru că reţeaua mediatică, care joacă în statele dezvoltate un rol hotărîtor în formarea opţiunilor electorale, în Moldova este încă extrem de diluată. Plus că şi comunicarea directă dintre politicieni şi alegători este periodică şi se concentrează de regulă pe perioadă de campanie, lipsind cu desăvîrşire în intervalele dintre aceste electorale.
Iată de ce propunerea PLDM de a reduce de la două la o lună campania pentru două scrutine în unul, programate să se desfăşoare după referendumul din septembrie, este considerată inacceptabilă de majoritatea experţilor.
Comentatorul Anatol Ţăranu: „În ţările în care reţeaua mediatică este bine pusă la punct, campaniile sunt mai scurte, dar acolo politicienii practic nu întrerup comunicarea cu alegătorii. Nu poţi compara situaţia din Franţa, de exemplu, şi Moldova – sunt două planele diferite din punct de vedere politic.”
Aluzie la argumentul invocat de PLDM că în majoritatea ţarilor campaniile sunt de o lună şi asta nu pereclitează nicidecum procesul electoral. Anatol Ţăranu crede că acestui partid îi scapă faptul că populaţia rurală practic nu are acces la mai multe posturi de televiziune, chiar şi după deschiderea unor staţii noi, iar singura modalitate pentru concurenţi de a-şi face campanie rămîne tradiţionala întîlnire cu alegătorii.
Anatol Țăranu: „Populaţia rurală nu este bine informată şi nu este capabilă să facă un vot conştient. Este foarte important ca partidele să meargă să le explice, dar o campanie scurtă reduce la minimum această posibilitate.”
Spre deosebire de liberali-democraţi, care invocă exemplul statelor occidentale, analistul politic Igor Boţan arată cu degetul la Ucraina, un exemplu mai apropiat modelului moldovenesc, unde campania este de aproape jumătate de an, şi spune că termenul de două luni trebuie să rămînă intact.
Igor Boțan: „Nu mi se pare prea mult două luni. Trebuie să luăm în considerare şi interesele partidelor mici, ale independenţilor, care nu vor reuşi să adune semnăturile necesare.”
Potrivit lui Vitalie Călugăreanu, moderatorul unui talk-show politic, tocmai excluderea din cursă a partidelor mici şi a independenţilor este ţinta PLDM-ului.
Dar există comentatori care afirmă că, dimpotrivă, liberal-democraţii ar ochi în concurenţii cu pondere mare precum este - o arată sondajele - democratul Marian Lupu şi un candidat comunist, oricare ar fi el, nedesemnat deocamdată de opoziţia parlamentară. În sfîrşit, oricare ar fi aceste motive, partenerii de coaliţie ai PLDM-ului, care ar trebui să-şi dea votul în parlament pentru ca iniţiativa să devină text de lege, nu par să accepte argumentele invocate de liberal-democraţi. Aşa că, deocamdată, scurtarea campaniei nu rămîne decît o propunere.
