Linkuri accesibilitate

Politica redobîndirii cetățeniei: de la București, trecînd prin Budapesta, pînă la Barcelona


Associated Press: Semnalele de alarmă din presa occidentală în privinţa noilor cetăţeni europeni reflectă teama de imigranţi săraci.

Într-o amplă relatare de la Bucureşti, agenţia Associated Press reia o temă frecventă în presa occidentală din ultimele săptămâni, a străinilor care pot obţine paşapoarte din UE, inclusiv moldovenii.

AP a calculat că numărul celor care pot deveni cetăţeni ai Uniunii, obţinînd paşapoarte româneşti, ungureşti şi bulgăreşti, ar fi de aproximativ 5 milioane. Cifra a fost obţinută însumînd moldovenii vorbitori de limbă română, macedonenii slavi, etnici unguri din Serbia şi Ucraina şi turcii care au plecat din Bulgaria în perioada comunistă, ca să scape de asimilarea etnică forţată.

AP sugerează însă că politica redobândirii cetăţeniei nu este apanajul est-europenilor. Spania a adoptat în ianuarie 2009 o lege care dădea dreptul redobândirii cetăţeniei urmaşilor celor care au fugit din ţară în timpul războiului civil. Iar reacţia, scrie AP, a fost enormă, mai ales în America Latină. În 2010 au fost primite în Spania peste 160.000 de cereri de cetăţenie, din care peste jumătate au fost aprobate. Din cauza ecoului neaşteptat de puternic, guvernul de la Madrid a prelungit până în decembrie 2011 valabilitatea legii, care iniţial urma să fie în vigoare doar doi ani, 2009 şi 2010.

AP scrie în continuare că peste 2,6 milioane de persoane de origine italiană din America Latină au cetăţenia Italiei. Iar Portugalia acordă şi ea destul de uşor cetăţenie urmaşilor imigranţilor portughezi, aflaţi mai ales într-o ţara cu 200 de milioane de locuitori, Brazilia.

AP crede că semnalele de alarmă apărute în ultima vreme în presa occidentală în privinţa noilor cetăţeni europeni reflectă teama de imigranţi săraci a ţărilor europene bogate, care, pe de altă parte, acordă ele însele mii sau zeci de mii de cetăţenii în fiecare an.

Autorii corespondenţei AP, George Jahn şi Alison Mutler, scriu că aceste temeri se văd nu doar în criticile la adresa României sau Bulgariei, ci şi în faptul că unele din ţările bogate ale Uniunii au încă ferecate porţile pieţei muncii pentru noii membri din Est, şi nu doar pentru cei mai săraci, ci şi pentru naţiuni relativ prospere, cum sunt Cehia sau Ungaria.

Fără să pomenească articolele alarmante despre aşa-numita invazie a moldovenilor, apărute inclusiv în presa britanică, AP notează opinia unei experte de la Institutul de Politici Publice din Londra, Sarah Mulley. Ea spune că politica redobândirii sau acordării cetăţeniei (româneşti, bulgăreşti sau ungureşti) va avea impact minim asupra Marii Britanii. Dar relatările pe această temă, a spus Mulley, ar putea influenţa deja aprinsa dezbatere publică despre imigraţie şi ridica semne de întrebare despre cum coordonează UE politicile naţionale.
XS
SM
MD
LG