Linkuri accesibilitate

Grecia și Ungaria: două abordări opuse în relațiile cu Fondul Monetar Internațional.


Dat afară din Ungaria dar aşteptat cu nerăbdare la Bucureşti sau Atena, Fondul Monetar Internaţional este mai prezent ca oricând în ţările europene care încearcă să facă faţă efectelor crizei economice. Şi asta pentru că Uniunea europeană insistă ca orice sprijin acordat ţărilor membre să fie aprobat şi co-finaţat de FMI şi în majoritatea cazurilor şi de Banca Mondială. Relatează Ileana Giurchescu.

Grecia a trecut cu succes de ultima analiză efectuată de FMI şi experţii Uniunii Europene, şi poate spera, la toamnă, să primească a doua tranşă de 9 miliarde de euro dintr-un credit de 110 de miliarde, eşalonat pe trei ani. Dar, a precizat misiunea FMI şi a Uniunii europene, Grecia mai are multe de făcut şi se va confrunta cu noi provocări.

După proteste masive şi violente, după tentative de atentate şi greve generale, cum a fost cea a camionagiilor, care au paralizat ţara, începând cu luna mai, este greu de imaginat la ce alte provocări se mai poate aştepta guvernul lui George Papandreou. Şeful misiunii FMI, Poul Thomsen a declarat joi la Atena, că reformele sunt pe drumul cel bun iar guvernul pare hotărât să continue măsurile de austeritate.

Între altele se preconizează privatizarea companiei naţionale de electricitate, în care statul deţine 51 % şi a căilor ferate, care sunt aproape falimentare. Experţii financiari se aşteaptă ca economia Greciei să scadă anul acesta cu 4 procente iar în 2011 cu numai 2,5 %. Pe de altă parte, rata inflaţiei a crescut la 4,7 %, mai mult decât prevedeau experţii internaţionali.

FMI şi Uniunea europeană cer acum guvernului să limiteze cheltuielile autorităţilor locale şi să întărească sistemul bancar. Ceea ce se va face prin crearea unui fond de stabilitate, în valoare de 55 de miliarde de euro, a precizat ministrul grec al finanţelor.

Primele măsuri de austeritate, luate de guvern încă din primăvară, au inclus reducerea cheltuielilor de stat, prin reducerea birocraţiei şi ridicarea vîrstei de pensionare. A urmat liberalizarea pieţei transporturilor, ceea ce a provocat greva camionagiilor de săptămâna trecută - o grevă cu consecinţe serioase pentru cea mai importantă ramură a economiei elene: turismul.

La Atena, guvernul se bucură, aşadar, de prezenta Fondului Monetar Internaţional. La Budapesta, din contra, negocierile au fost întrerupte brusc de guvernul Orban, care luna trecută a declarat că ţara sa nu mai are nevoie să negocieze cu FMI. Cu toate acestea, Ungaria a fost prima ţară europeană care în 2008 încă a cerut un credit de 25 de miliarde de euro Fondului Monetar Internaţional, fiind în pragul falimentului – ca și Grecia, anul acesta. În schimbul acestui credit, guvernul socialist de atunci a adoptat măsuri de austeritate extrem de nepopulare, vizând reducerea deficitului bugetar care era cel mai mare din Uniunea europeană: 9,2% din PIB. În 2009, deficitul era de numai 4 % dar guvernul socialist a plătit cu pierderea alegerilor.

Joi, Ungaria a bruscat din nou Fondul Monetar Internaţional: noul ministru de finanţe a declarat că nu se va chinui să reducă deficitul şi mai mult, cum era agreat atâta timp cât acum, în medie în Uniunea Europeană, deficitul este de peste 7 %. „Ce sens are să ne rupem spatele ca să ajungem la un deficit de 2,8 %” a întrebat retoric ministrul de finanţe într-o intervenţie televizată.

Totuşi, guvernul trebuie să umple o gaură de aproape 100 de milioane de dolari anul acesta. Şi o va face, s-a decis la Budapesta, prin introducerea unui nou impozit pe tranzacţiile bancare. O măsură criticată imediat de mediile financiare dar foarte populară printre ungurii care nu mai vor să suporte ei, costurile redresării economice.
XS
SM
MD
LG