Linkuri accesibilitate

Președinta Adunării Populare din Găgăuzia operează cu cifrele invocate de comuniști cînd critică condițiile de validare a plebiscitului.


Un grup de deputaţi din Adunarea Populară a Gagauz Yeri a adoptat recenet o declaraţie prin care, la fel ca şi partidul comuniştilor, a chemat populaţia să boicoteze referendumul din 5 septembrie. Başcanul Gagauziei, Mihail Formuzal, dimpotrivă, susţine că referendumul trebuie să aibă loc şi trebuie schimbată Constituţia astfel ca preşedintele Moldovei să fie ales de catre popor, prin mod direct. Pentru a fi validat rezultatul viitorului referendum, participarea la vot trebuie sa fie de 33 % dintre cei cu drept de vot.


Președinta Adunării Populare de la Comrat rămîne în continuare la ideea că plebiscitul ar fi un potenţial pericol pentru statutul autonomiei. Ana Harlamenko consideră că cele 17% care pot decide într-un referendum ar putea să voteze şi anumite lucruri în detrimentul Găgăuziei.

Ana Harlamenko: „Faptul acesta lipseşte Găgăuzia de şansa autodeterminării în cazul organizării unui referendum ce poate periclita unitatea ţării. Nimeni nu e împotriva alegeri preşedintelui de întregul popor. Nimeni nu e împotriva referendumului, atîta doar că pe noi, cei din Găgăuzia, ne îngrijorează condiţiile şi mecanismul organizării lui. Nu sîntem siguri că el va fi inofensiv pentru noi. Poporul găgăuz e mic. E sudul Moldovei care e patria noastră. Legendele strămoşilor noştri se referă la migraţie. Noi nu mai vrem să rătăcim prin lume. Iubim Moldova şi vrem să trăim într-o Moldovă independentă şi suverană.”

Preşedinta Adunării Populare susţine că ar accepta fără rezerve ideea referendumului dacă autorităţile de la Chişinău ar fi anunţat data alegerilor anticipate, sugerînd că alianţa de la guvernare s-ar folosi de plebiscit pentru a evita parlamentarele. Părere vehiculată de opoziţia comunistă de la Chişinău.

Ana Harlamenko: „Referendumul generează multe întrebări şi incertitudine. Şi oamenii sînt îngrijoraţi, mai ales cei din Găgăuzia. Există totuşi experienţa amară a anilor 90. Poporul găgăuz cere Parlamentului să introducă în Constituţie dreptul găgăuzilor la autodeterminare. În constituţie nu este articolul cu privire la autodeterminare în cazul pierderii independenţei Moldovei. Ne interesează şi funcţionarea limbilor în Moldova. Se pune problema despre statutul limbii ruse. De aceea, acest referendum ridică întrebări şi oamenii se întreabă dacă va fi asta realizat”.

Mihail Formuzal
Anterior başcanul Găgăuziei Mihail Formuzal a contestat apelul Adunării Populare, declarîndu-l ilegal şi nereprezentativ. Guvernatorul autonomiei a spus săptămîna trecută că şedinţa la care a fost votată declaraţia despre boicotarea referendumului s-a ţinut în lipsă de cvorum, iar apelul a fost votat de numai 13 deputaţi, fapt tăgăduit de preşedinta parlamentului local. Mihail Formuzal a dat asigurări Chişinăului că populaţia din regiune va ieşi la referendum.

Mihail Formuzal: „Cetăţenii Găgăuziei vor participa la referendum, ei respectă legea. Părerea mea e că boicotul organizat de Partidul Comuniştilor e contraproductiv şi e o greşeală fatală. Cunoaştem dispoziţia oamenilor, ei vor participa. Majoritatea găgăuzilor e pentru ca poporul să aleagă direct preşedintele. Astfel poporul are posibilitatea să aprecieze o dată la patru ani munca preşedintelui”.

Comentatori politici de la Chişinău spun că această confruntare dintre diverse forţe politice din Găgăuzia ar avea un substrat electoral. Tot în toamna acestui an, pe lîngă parlamentarele anticipate, în Gagauz-Yeri vor avea loc alegerile pentru başcanul acestei regiuni.

Despre intenţia de a boicota refrendumul constituţional din 5 septembrie privind modul de alegere a şefului statului au anunţat mai multe forţe politice. Împotriva referendumului se pronunţă PCRM şi formaţiunile extraparlamentare de stînga PSD, mişcarea „Ravnopravie” şi Partidul Socialiştilor „Patria-Rodina”. Pe lîngă acestea, şi unele comunităţi ale minorităţilor etnice, vorbitoare de rusă, au spus că nu exclud să nu iasă la referendum dacă la tema acestuia nu vor fi anexate alte două chestiuni: una despre statutul limbii ruse şi alta cu privire la reprezentarea populaţiei vorbitoare de rusă în organele puterii executive de toate nivelele.
XS
SM
MD
LG