Va candida sau nu liderul comunistilor, Vladimir Voronin, la funcția de sef al statului în cazul în care vor fi organizate alegeri prezidențiale directe? Curtea Constituţională urmează să-şi anunte astazi verdictul dacă poate sau nu fostul preşedintele al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, să mai candideze la această funcţie. Liderul communistilor a deţinut două mandate consecutiv. De atunci şi până în prezent, funcţia de preşedinte interimar este deţinută de preşedintele Parlamentului R. Moldova, Mihai Ghimpu. Preşedintele Curţii Constituţionale, Dumitru Pulbere, a declarat deja că interimatul lui Mihai Ghimpu în funcţia de şef al statului nu poate fi tratat ca un mandat propriu-zis, iar liderul PCRM, Vladimir Voronin nu poate pretinde la al treilea mandat consecutiv. Verdictul final va fi dat astazi de toţi membrii Curţii. Invitatul matinalului de azi este fostul judecător al Curţii Constituţionale, Nicolae Osmochescu, doctor în drept constituţional.
Europa Liberă: Potrivit articolului 80 din Constitutie, care prevede durata mandatului de preşedinte, nici o persoana nu poate indeplini functia de preşedinte a Republicii Moldova decat pentru cel mult două mandate consecutive.
Nicolae Osmochescu: Absolut corect!
Europa Liberă: De ce se mai pune in discuţie aceasta problema daca e corect aşa cum spune Constituţia?
Nicolae Osmochescu: În aliniatul 4 din articolul 80 din actuala Constitutie într-adevar se stipulează că nici o persoană nu poate detine functia de presedinte decat pentru două mandate consecutive. Sesizarea care a fost adresată Curţii Constitutionale pune intrebarea altfel: Oare interimatul functiei este un mandat deplin? Dacă este, atunci fostul preşedinte poate participa la alegerile presedintelui următor. In cazul de faţă, interimatul funcţiei nu poate fi tratat nicidecum ca un mandat al preşedintelui. Aceasta este interimatul, vacanţa funcţiei.
Europa Liberă: Dar pe parcursul acesti perioade dumnealui a semnat decrete, si-a exercitat functia de sef al statului.
Nicolae Osmochescu: Nu importă. El si-a exercitat functia ca presedinte interimar, dar nu ca presedinte ales pentru un mandat de 4 ani.
Europa Liberă: Deci Curtea Constitutională urmează azi să se pronunte daca interimatul actualului preşedinte Mihai Ghimpu poate fi considerat unul adevărat, da?
Nicolae Osmochescu: Da!
Europa Liberă: Am putea sa ne asteptam la anumite surprize din partea celor 6 judecatori, membri ai CC?
Nicolae Osmochescu: Eu cred că în interpretarea care trebuie sa fie data astăzi, ca asta este interpretare, cerere de interpretare a articolului 80 din Constitutie, Curtea Constitutionala poate sa dea o singura interpretare, pentru ca una este corectă, si anume: Voronin nu poate pretinde la al treilea mandat de presedinte la alegerile care vor avea loc.
Europa Liberă: Credeti ca va exista un consens?
Nicolae Osmochescu: Sunt convins că trebuie să existe, pentru ca aceasta este o intrebare primitivă pentru orice persoana care se ocupă cu dreptul constitutional. Daca ne uitam atent la Constitutie, Alineatul 4 a fost introdus in 2000, anume pentru a clarifica si a pune punct pe probleme care apăreau inainte de a-l introduce.
Europa Liberă: Curtea constitutională se compune din 6 judecatori numiti pentru un mandat de 6 ani. O bună parte din ei, 5 din 6 au fost numiţi pe timpul guveernării comuniste.
Nicolae Osmochescu: Acum au ramas 5, toti numiti pe timpul guvernării comuniste. Eu nu cred ca perioada in care au fost ei numiti judecători, fie reprezintă corpul judecatorilor, fie au fost numiti de Parlament sau guvern – sa influenteze in asa masura obiectivitatea si cunostintele in drept constitutional ca sa fie luată o decizie si sa fie data o interpretare eronată.
Europa Liberă: Dar este oare CC in actuala componenţă independentă? Se supune doar Constituţiei? Este capabila actuala componenţă să garanteze supremaţia Constituţiei?
Nicolae Osmochescu: Eu consider ca fiecare din cei 5 judecători care isi exercita functia, desigur ca au simpatiile lor politice, nu poate fi omul total indiferent. Dar ei au depus juramantul in faţa Parlamentului, in faţa Presedintelui Republicii, ca in activitatea lor se vor conduce numai de Constitutie. Ramane sa fie respectat juramantul depus in faţa acestor doua instanţe ale statului.
Europa Liberă: A patruns politicul in CC?
Nicolae Osmochescu: Cred ca da.
Europa Liberă: Cum explicati acest lucru?
Nicolae Osmochescu: Sa fim sinceri cu noi inşişi. Ca orice om fiecare judecător are preferinţele lui politice. Si pozitiile lor politice incearca sa le argumenteze cu teze, concepte, teorii juridice. Asa se intampla in toata lumea, dar principalul este sa te sustragi de la toate simpatiile tale politice şi Constitutia sa fie unicul document dupa care sa te calauzeşti. Dar si Constitutia nu este un document pur juridic. Orice jurist stie ca este un document juridico-politic, este patruns de un spirit politic, o programa pentru societate, pentru stat. Si dă posibilitatea unor interpretări, mai ales cand formularile din Constitutie nu sunt precise. Unii juristi, cu sau fara dare de seama, pot interpreta eronat unele pozitii din Constitutie. Dar articolul 8 nu poate fi interpretat diferit decat cum am discutat noi.
Europa Liberă: Cand credeti ca va fi dizolvat Parlamentul?
Nicolae Osmochescu: Eu cred ca dupa referendum.
Europa Liberă: După referendum cand? 6, 7, 8 septembrie?
Nicolae Osmochescu: Constitutia nu indica termeni stricti, ci termeni rezonabili, in functie de situatia concreta care s-a creat in societate si in state. Maximum 2 saptamani. Si dupa calculele mele alegerile ar trebui sa aiba loc in noiembrie.
Europa Liberă: Domnule Osmochescu, credeti ca referendumul republican constitutional reprezintă singura cale de depasire a crizei politice din Moldova?
Nicolae Osmochescu: Alta cale nu există. Si ne-am convins. Un an de zile am incercat diferite variante, formule. Au fost consultari neintrerupte, cu Consiliul Europei, Comisia de la Veneţia, cu Uniunea Europeană, consultari intre liderii Alianţei pentru Integrare Europeană. Astea nu au adus nimic, dar s-a pierdut timpul. S-a pierdut o gramada de timp. Dar in politica sunt două lucruri care sunt cele mai periculoase: cand intarzii si cand grabeşti situatia.
Stiti este un banc vechi. Vine o matuşă la gară si stau nişte flacai care mananca rasarita. Si zice: măi flăcăi, da s-a dus trenul Taraclia-Chişinău? – Da, mătuşă, de vreo 5 minute. La care ea: Slava Domnului, eu credeam ca am intarziat cu 30 de minute. Trenul daca e plecat, e plecat, nu poti sa intorci timpul inapoi. Aşa si aici. Am pierdut foarte mult timp, aproape un an.
