Linkuri accesibilitate


După aproape 10 ani de război, purtat sub carantină media, fără permisiune de acțiune integrală și sub defăimarea constantă a criticilor media/civilo/academici, eșecul militar american în Afganistan a devenit o posibilitate distinctă. Dacă nu cumva, o certitudine.

Întrucîtva asemănător cu turul de forță din Vietnam, operația de demoralizare și subminare de acasă a lucrat, conștient sau nu, ca motor propagandistic aliat inamicului. Președintele Obama a reușit, chiar, să comită, prompt, eroara strategică fundamentală, anunțînd public data retragerii efectivelor americane din Afganistan. Dacă, și cînd va fi așa, alianța militantă a mediilor de informare, activiștilor și vedetelor pop-cinema inepte, care s-au recalificat în politologi și analiști miliari, va savura pe pagini mari de ziar, în lucrări moralizatoare și înr-o nouă maree de filme, victoria valorilor anti-militariste și triumful doctrinei „drepturilor omului” asupra sistemului american. Apoteoza păcii și glorificarea retragerii sînt, însă, ceremonii de uz personal. În afara egourilor nesățioase ale elitei liberale, nimeni nu va avea de cîștigat.

Statele occidentale vor fi mult sălbite moral iar populația afgană va fi imediat supusă unui ceremonial cu totul diferit: abatorul. Femeile și copii afgani vor fi reîncarcerați de doctrina Talban, asta în cazul în care vor supraviețui primului val de răzbunări, anunțat de pe acum de liderii Taliban. Cum, însă, femeile și copii afgani nu par să facă parte din grupurile demne de doctrina drepturilor omului (în definițe liberală), totul va fi în regulă. În regulă și absent din paginile ziaelor și de pe site-urile care se ocupă, de aproape 10 ani, cu descrierea fărădelegilor americane în Afganistan. Evident, execuțiile liderilor de comunități și ale sătenilor care au luptat alături de americani nu vor fi relatate. Nici lapidările de femei, spînzuratul de copii și înjunghierile de bătrîni. Pentru că nu interesază, nu convin și nu premiază mîndria de sine a elitei liberale.

Oricum, noul stat Taliban-afgan va răsplăti ajutorul dat de mediile occidentale, închizînd complet accesul jurnaliștilor. Dar asta e mai puțin important, odată ce am stabilit, împrenă cu generoșii noștri îndrumători liberali, că Afganistanul nu intră în rîndul țărilor arondate drepturilor omului. Căci, drepturile omului sînt numai în teorie o doctrină univerală. În pratica asigurată de mediile de informare, de puzderia de activiști și de lanțurile interminabile de ONG-uri, drepturile omului sînt îngăduite selectiv. Ele sînt admise numai în cazul în care politica unui stat știe să stea la stînga și dispar din locurile atinse de valorile dreptei sau de noțiunile reacționare de patriotism și onoare miltară.

Iată de ce, femeile afgane vor primi, foarte curînd, dreptul de a fi forțate să poarte burcă. Nu e nimic abuziv în această situație pregătită de mediile liberale pentru Afganistan, de vreme ce aceleași grupuri se străduie să asigure același drept femeilor musulmane din marile orașe occidentale. În acest scop, agitația liberală împotria legilor occidentale anti-burcă a crescut, folosind, evident, argumentul libertății individuale. Egalitatea e aproape! Speranța moare ultima! Curînd consensul liberal dominant, va face cadou femeilor musulmane, atît în Afganistan eliberat de americani, cît și în Occident, dreptul nemijlocit de a fi puse sub burcă. Indiscutabil, războiul din Afganistan a meritat!

Și totuși, de unde știm sau cum de putem bănui că Afganistanul va deveni un abator totalitar, după retragerea americană? Cine nu are nici o idee sau nu își mai poate aminti are, totuși la dispoziție știrea recentă despre procesul de la Phnom Penh. După 30 de ani, un fost lider Khmer Rouge a fost condamant pentru crime împotriva umanității (e din nou vorba de acea umanitate care nu se poate bucura de toate drepturile rezervate altor norocoși de mediile liberale). Între 1975 și 1979, dictatura Khmer Rouge, condusă vizionar de Pol Pot, a încercat și a reușit să impună comunismul absolut în Cambogia. Rezultatul: 1 milion 700 de mii de morți. 25% din populația țării.

Regimul Pol Pot a fost întrecut, strict numeric, în producție criminală, de Mao, Stalin și Hitler (în această ordine). Însă calitatea, ba chiar puritatea, „producției” Khmer Rouge nu are egal. Populația marilor oașe a fost scoasă în cîmp și pusă la muncă forțată. Intelectualii (inclusiv liberalii), studenții, vorbitorii de limbi străine, bătrînii și copii inutili, orice purtător de ochelari (prea brghez!) au fost colectați în lagăre, torturați și uciși. Comunismul primar, impus cu o exactitate ideologică deplină de Khmer Rouge, nu are corespondent în încercările repetate ale stîngii de a coborî raiul pe pămînt. Iar acest apocalips perfect a fost posibil, îndată după retragerea americană din Indochina (inclusiv înlăturarea regimul Lon Nol, susținut de americani și, în orice caz, mult mai bine fixat și mai potent decît statul Președintelui afgan Kharzai). Unul din puținii jurnaliști occidentali care au făcut legătura elementară între retragerile americane și avansul tiraniilor criminale în teritoriile eliberate de „imperialism” e Bret Stephens, excelentul editorialist de la Wall Street Journal.

Stephens rezumă, într-un articol, de argumentație foarte clară, bilanțul retragerii americane din Indochina:
„All in all, America's withdrawal from Southeast Asia resulted in the killing of an estimated 165,000 South Vietnamese in so-called re-education camps; the mass exodus of one million boat people, a quarter of whom died at sea; the mass murder, estimated at 100,000, of Laos's Hmong people; and the killing of somewhere between one million and two million Cambodians.”

Istoria se repetă, deși nu e nicidoată identică. Crimele viitorului sînt, adică, imprevizibile doar în număr și în metodă. În rest, suferința e neschmibată. Și tot neschimbat e dogmatismul binelui în căutarea răului.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG