2 august 2000.
Actualitatea în Republica Moldova.
Declarații pe tema situației din Transnistria.
Dan Ionescu: Astăzi au fost date publicităţii mai multe amănunte referitoare la întâlnirea de luni, din Crimeea, dintre şeful Comisiei de stat pentru Transnistria a Federaţiei Ruse, Evgheni Primakov şi preşedintele ucrainean, Leonid Kuchma. Potrivit lui Primakov, el s-ar fi deplasat în Crimeea tocmai pentru a-i prezenta lui Kuchma punctul de vedere rusesc asupra soluţionării diferendului transnistrean. Primakov a recomandat luarea în considerare a modelului Crimeei, care, a spus el, este partea Ucrainei, dar, în acelaşi timp, se bucură de un grad înalt de autonomie.
Chestiunea Transnistriei, ca şi a continuării prezenţei trupelor ruse în regiune, a revenit în atenţia internaţională şi datorită unui alt eveniment şi anume aniversarea, la 1 august, a 25 de ani de la adoptare pe final a Conferinţei de la Helsinki şi de la înfiinţarea actualei Organizaţii pentru Securitate şi Cooperare în Europa, organizaţie implicată activ în procesul de pace în regiunea de Est a Republicii Moldova. Despre ultimele desfăşurări, legate de situaţia din Transnistria relatează Radu Benea.
Declaraţia şefului misiunii OSCE la Chişinău, William Hill, potrivit căreia trupele militare ruseşti din Transnistria, practic, şi-au încheiat misiunea de pacificare, au fost apreciată critic de către o parte a presei de limbă rusă şi primită cu prudenţă de către ambasada Federaţiei Ruse la Chişinău. Şeful Misiunii OSCE a făcut această declaraţie în contextul necesităţii introducerii în Transnistria a unui contingent de pacificatori sub egida Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa.
Suplimentul pentru Republica Moldova al ziarului Moscovit „Komsomolskaia Pravda” apreciază ironic, că ideea lansată de şeful misiunii OSCE nu va putea fi realizată prea curând, dată fiind poziţia arhicunoscută a Tiraspolului în problema retragerii trupelor ruse şi a majorităţii politicienilor de la Moscova, care, la fel, scrie ziarul, sunt împotriva retragerii fostei armate ruse a 14-cea.
Responsabilul de relaţiile cu presa la ambasada Federaţiei Ruse, Mihail Iolkin, a declarat postului nostru de radio, că partea rusă va exprima o poziţie oficială în problema dată, numai după ce va clarifica, dacă şeful misiunii OSCE a exprimat un punct de vedere personal, sau a avut mandatul conducerii de la Viena a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa. Cât priveşte faptul, că ideea schimbării statutului forţelor de pacificare în regiunea transnistreană a constituit obiectul unor dezbateri la o şedinţă specială a biroului permanent al OSCE, responsabilul de la ambasadă a spus, că aceasta nu obligă un răspuns al părţii ruse, atât timp cât nu există un demers oficial în problema trupelor de pacificare.
La aceeaşi temă am stat de vorbă cu Gheorghe Roman, copreşedinte din partea delegaţiei moldovene în Comisia unificată de control, organism tripartit ce monitorizează misiunea de pacificare în Transnistria, îndeplinită în prezent de 1 500 de soldaţi şi ofiţeri, câte 500 din partea Republicii Moldova, a republicii autoproclamate transnistrene şi a Federaţiei Ruse. Gheorghe Roman a declarat că poziţia Chişinăului coincide întru totul cu cea exprimată de şeful Misiunii OSCE, William Hill. Necesitatea unor schimbări, a spus el, este determinată de faptul, că trupele de pacificare au contribuit în ultimii ani şi au servit drept paravan pentru întărirea statalităţii autoproclamatei republici transnistrene.
Gheorghe Roman: „Noi nu numai o dată am ieşit cu iniţiative de a restructura forţele de menţinere a păcii, pentru că în aşa structură ele practic nu pot să-şi îndeplinească misiunea. Practic, se priveşte în felul următor: că noi ducem discuţii cu reprezentanţii Federaţiei Ruse, în forţa de menţinere a păcii, prin intermediul Transnistriei. Ceea ce nu este normal. Trebuie ca să activeze observatori neutri, să fie un post de control neutru şi trebuie să fie nişte forţe de intervenţie rapidă care, în caz de necesitate, dar eu cred că ele nu vor fi folosite niciodată, pentru a localiza unele posibile conflicte. De aceea, la momentul de faţă, noi, în Comisia unificată de control, n-am pus în discuţie această problemă.
Dar consider, că este timpul de a ne întoarce la această problemă. Adică la problema de restructurare a forţelor de menţinere a păcii. Scopul este de a îndeplini pe deplin acordurile, care au fost semnate de către părţi şi a mări eficienţa forţelor de menţinere a păcii în zona de securitate. Cu părere de rău, la momentul de faţă, numai sunt consatări, că au fost încălcate unele ori altele angajamente ale părţilor, a părţii din Transnistria, de obicei. Asta se referă la întroducerea în zona de securitate a forţelor paramilitare, a forţelor de grăniceri, instalarea posturilor, a hotarelor, aşa spus, artificiale dintre Republica Moldova şi regiunea transnistreană, ceea ce duce la o instabilitate. Şi dacă vorbim la real, se priveşte în felul următor: nu poate ca să fie o pace durabilă, când ea este asigurată de către militari. Forţele de menţinere a păcii, în viziunea mea, au destinaţia de a opri un conflict şi de a instala orânduirea democratică, prin alegeri, a structurilor, care urmează să administreze teritoriul dat. La momentul de faţă, practic, sub acoperişul forţelor de menţinere a păcii se asigură funcţionarea unei dictaturi, aşa dacă putem spune” - a spus copreşedintele moldovean în Comisia unificată de control, Gheorghe Roman.
Din Chişinău, Radu Benea, Radio Europa Liberă.
