Linkuri accesibilitate

Există precedente, în anii 70 în Franţa cu cei născuţi în Algeria, și în anii 90 cu Germania de est.


Câteva ziare europene influente au revenit recent la presupusele îngrijorări pe care le-ar avea europenii în legătură cu obţinerea cetăţeniei române de un număr tot mai mare de moldoveni. Corespondenta Europei Libere, Vlada Ciobanu i-a întrebat pe Cristian Ghinea, directorul Centrului Român de Politici Europene de la Bucureşti, şi pe Jana Kobzova, Coordonatorul pentru Rusia şi Europa extinsă de la Consiliul European pentru Relaţii Externe din Londra, cum se explică îngrijorarea invocată de presă.

Coordonatorul pentru Rusia şi Europa extinsă de la Consiliul European pentru Relaţii Externe din Londra, Jana Kobzova notează că articolelele ce vizează proporţiile pretins îngrijorătoare ale obţinerii paşapoartelor româneşti de către moldoveni au apărut în ziare considerate eurosceptice, cu toate acestea ele exprimă o anume stare de spirit în anumite straturi sociale din Europa de Vest:

Jana Kobzova
Jana Kobzova: Germania, Marea Britanie, Italia au avut experienţele lor proprii cu muncitori din Europa de Est. Chiar dacă s-a înregistrat şi un beneficiu asupra economiilor lor, percepţia publicului este în disonanţă cu acest impact, europenii au impresia că lucrătorii din estul Europei le iau locurile de muncă.

Vestul Europei se arată îngrijorat alteori de faptul că extinderea a mers prea departe şi mai curînd ar opta pentru oprirea extinderii decît pentru continuarea asimilării de noi membri. De aceea, problema paşapoartelor şi paşii făcuţi de România le trezeşte îngrijorare întrucât le dă senzaţia că s-ar încerca o extindere prin „uşa din spate”, cum ar veni. ”

Experta nu exclude că motivaţia cea mai simplă a articolelor critice este lipsa de subiecte incitante în plină vară. Şi totuşi articolele sunt de luat în seamă întrucât pot fi considerate o hârtie de turnesol ce redă reacţia la tot ce se întâmplă în România şi în Republica Moldova. Experta notează în acelaşi timp că la modul practic Uniunea Europeană nu poate zădărnici acordarea cetăţeniei româneşti pentru că este vorba despre dreptul suveran al României.

Jana Kobzova: În general să eliberezi paşapoarte cetăţenilor care trăiesc în alte state, este un lucru sensibil. Mai ales după războiul ruso-georgian, pentru că asta e ceea ce a făcut Rusia în Osetia de Sud şi Abhazia – a eliberat paşapoarte ruse şi a folosit ca argument pentru intrarea în Georgia protejarea cetăţenilor ruşi. Şi de aici provin îngrijorări.

Directorul Centrului Român de Politici Europene de la Bucureşti, Cristian Ghinea crede că o parte din responsabilitatea pentru zisul subiect scandalos ar fi trebuit să şi-o asume autorităţile româneşti care, notează expertul, nu au putut comunica eficient europenilor despre temeiurile şi evoluţia procesului de redobândire a cetăţeniei române de către cei din Republica Moldova:

Cristian Ghinea
Cristian Ghinea: „Trebuie să comunicăm bine şi coerent şi preventiv, să nu mai aşteptăm scandaluri de presă şi să fim acuzaţi şi pur şi simplu să comunicăm noi de bună-voie aceste informaţii. De pildă, nu se comunică foarte bine la Ministerul Justiţiei din România numărul de cetăţenii, cum se acordă, în ce stadiu se află dosarele, câte dosare sunt respinse – aceasta este foarte important ca să arăţi că nu dai tuturor celor care o cer.”

Expertul este de părere că Bucureştiul ar fi trebuit să insiste pe conformitatea cu normele şi principiile europene a procesului de redobândire a cetăţeniei cu suficiente precedente în practicile europene.

Cristian Ghinea: „Să spunem la Bruxelles, să spunem Uniunii Europene, că este un proces de redobândire a cetăţeniei, care nu se practică pe scară masivă şi imediată, adică nu dăm două–trei milioane de cetăţenii imediat, este un proces în timp, chiar greoi. Exista precedente, în anii 70 cu Franţa şi cu cei născuţi în Algeria, care era teritoriu administrativ francez şi care şi-au recăpătat cetăţenia franceză, la fel nu mai vorbesc de cei din Germania de Est.”

Directorul Centrului de la Bucureşti spune că în urma furtunei de presă s-ar putea să existe o presiune mai mare pe autorităţile româneşti, dar în acelaşi timp este important să se facă diferenţierea între ceea ce el numeşte isteriile din mass-media, discursul politic şi realitatăţile curente.
XS
SM
MD
LG