Linkuri accesibilitate

“Eu nu văd un motiv pentru care decizia Curţii de la Haga ar avea vreun impact asupra Moldovei. Situaţia din Moldova este diferită”, spune consilierul primului ministru al Republicii Moldova, Nicu Popescu.

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem ca de obicei cu buletinul de ştiri cu principalele evenimente ale săptămânii trecute, prezentate de colega mea, Diana Răileanu.

---------------------------------------------------------------------------------------------------
Serbia şi albanezii kosovari au anunţat separat că vor lansa campanii diplomatice după ce Curtea Internaţională de Justiţie a decis pe 22 iulie că proclamarea independenţei kosovarilor în 2008 nu a încălcat dreptul internaţional. Atât sârbii, cât şi kosovarii au spus că vor lua contact cu ţările care nu au recunoscut secesiunea: sârbii pentru a le încuraja să-şi menţină poziţia, iar kosovarii pentru a le ruga să le recunoască statul. Republica Moldova a anunţat prin vocea preşedintelui interimar Mihai Ghimpu cu nu va recunoaşte noul stat nici de acum înainte. Mihai Ghimpu a mai spus că decizia Curţii nu va influenţa în nici un fel chestiunea transnistreană. În opinia liderului de la Chişinău, conflictul din Kosovo a fost unul etnic, în vreme ce chestiunea transnistreană ar fi pur politică.

România a anunţat că nu va recunoaşte „pretinsul stat” al albanezilor kosovari. Anunţul a fost făcut de ministrul român de externe, Teodor Baconschi, care a spus că ţările care împărtăşesc această poziţie sunt majoritare în lume. Baconschi a observat că „pretinsul stat” a fost recunoscut de numai 69 de ţări, dintr-un total de 192. România se numără printre cele numai cinci ţări din UE care nu recunosc independenţa kosovarilor. Celelalte sunt Ciprul, Grecia, Spania şi Slovacia. Madridul şi Bratislava au anunţat ieri, asemenea Bucureştiului, că nu vor recunoaşte statul kosovar nici după decizia Curţii Internaţionale de Justiţie, care nu este obligatorie, ci doar consultativă.

Liderii regiunilor separatiste din Georgia, Abhazia şi Osetia de Sud, s-au întâlnit la Caracas cu preşedintele Venezuelei, Hugo Chavez. Liderul venezuelean le-a spus lui Sergey Bagapş din Abhazia şi lui Eduard Kokoity din Osetia de Sud că va încuraja ţările latino-americane să recunoască independeţa regiunilor lor, proclamată după scurtul război ruso-georgian din 2008.
Venezuela este una din cele numai patru ţări ale lumii care recunosc cele două noi state, alături de Rusia, Nicaragua şi Nauru, o insulă din sudul Pacificului.

Pe contul bancar al legislativului de la Tiraspol nu a fost transferată a treia tranşă din acest an din partea Rusiei, scrie publicaţia rusă Kommersant. Potrivit publicatiei, a treia tranşă ar fi destinată pensionarilor. Kommersant scrie că Tiraspolul a fost avertizat încă din iarnă referitor la problemele legate de transfer, din cauza că banii de la Moscova care ajung în regiune sunt retransferați pe contul celei mai mari banci de la Tiraspol, „Gazprombank”, controlata de fiul liderului transnistrean Igor Smirnov. Intre timp, pensionarii din Transnistria continuă să primească adaosul la pensii, din plăţile acumulate de la întreprinderi şi populaţie pentru gazul rusesc, dar autorităţile transnistrene spun că ar fi de la Moscova, mai scrie Kommersant.

Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa a convenit "sa disloce fara intârziere" un grup consultativ pentru politia din Kirghistan. Grupul va sprijini autoritatile kirghize in reducerea tensiunilor inter-etnice si consolidarea capacitatilor fortelor de politie regionale. Acordul dintre OSCE si Bișkek prevede initial trimiterea a 52 ofiteri internationali de politie sa monitorizeze si sa consilieze omologii lor kirghizi. Ei nu vor fi inarmati si nu vor avea drepturi de executare. Grupului va intreprinde operatiuni timp de 4 luni, cu posibilitatea de prelungire.

Pericolul de inundaţii s-a menţinut săptămâna trecută pe cursul inferior al Prutului, în localităţi din raioanele Leova, Cantemir şi Cahul, de unde au fost evacuate zeci de familii. Între timp, în localităţile deja afectate de revărsarea apelor au continuat să vină noi loturi de ajutoare din partea Statelor Unite, României şi altor ţări. La Chişinău, şeful delegaţiei UE în Moldova, Dirk Schuebel, i-a promis premierului Vlad Filat că ajutorul european va continua. „Nu veţi fi singuri în această perioadă”, a spus emisarul european.

Fiul fostului preşedinte al României Nicolae Ceauşescu a spus, după exhumarea rămăşiţelor părinţilor lui, că mormintele nu sunt goale, aşa cum se zvonea. Valentin Ceauşescu, singurul dintre trei copii ai cuplului Ceauşescu aflat încă în viaţă, a cerut exhumarea şi teste ADN pentru a verifica dacă părinţii lui sunt într-adevăr îngropaţi în cimitirul bucureştean Ghencea Militar. Presa românească a scris că testele ar putea dura câteva săptămâni. Nicolae Ceauşescu, care a condus România din 1965 până la căderea comunismului, a fost executat împreună cu soţia lui, Elena, în decembrie 1989, în zilele revoluţiei române.

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a promulgat legea celei mai profunde reforme a sectorului financiar american din ultimul secol. Noua lege introduce noi măsuri de protecţie a consumatorilor, prevede controale mai stricte la marile bănci şi reduce capacitatea companiilor de carduri de credit de a amăgi clienţii. Anunţînd semnarea noii legi, preşedintele Obama a spus că plătitorii de impozite nu vor mai fi chemaţi de acum să salvaeze vreo bancă, aşa cum s-a întâmplat la începutul crizei financiare globale, în urmă cu doi ani.

Şi... numărul persoanelor care folosesc reţeaua socială de internet „Facebook” a ajuns la 500 de milioane, ceea ce înseamnă că unul din 14 locuitori ai planetei are acum un cont „Facebook”. Anunţul a fost făcut de fondatorul reţelei, Mark Zuckerberg, care a spus că obiectivul companiei sale este de a face lumea „mai deschisă şi mai conectată”. Reţeaua „Facebook” a luat startul în urmă cu şase ani şi creşte mereu în popularitate, deşi unii au obiecţii faţă de neajunsuri precum insuficienta protejare a dreptului la viaţă privată şi comercializarea excesivă.
------------------------------------------------------------------------------------------------------

Radu Benea: Mulţumesc, Diana. Mai multe ştiri, analize şi comentarii găsiţi pe pagina noastră de Internet.

Nicu Popescu
Doamnelor şi domnilor, invitatul ediţiei noastre de astăzi este analistul politic Nicu Popescu, consilier în probleme de politică externă al primului ministru al Republicii Moldova şi discutăm despre decizia Curţii de la Haga privind declaraţia de independenţă a Kosovo şi posibile implicaţii ale acesteia pentru regiuni cu mişcări separatiste. L-am întrebat mai întâi pe Nicu Popescu dacă această decizie ar putea avea un anume impact pentru Republica Moldova?

Nicu Popescu: „Eu nu văd un motiv pentru care această decizie ar avea vreun impact asupra Moldovei. Situaţia din Moldova este diferită. Şi chiar dacă ne uităm la acele eforturi internaţionale recente care s-au făcut de comunitatea internaţională, inclusiv de Uniunea Europeană, Germania, vedem că partenerii noştri externi merg, de fapt, pe un scenariu, obiectivul căruia este să urgentăm reglementarea conflcitului transnistrean în baza integrităţii teritoriale a Republicii Moldova”.

Radu Benea: Dar este probabil de aşteptat ca liderii de la Tiraspol sau poate chiar şi Moscova să speculeze în favoarea lor această decizie de la Haga.

Nicu Popescu: „Nu cred. Din partea Transnistriei ştim ce declaraţii se fac în ultimii 18 ani. Deci, eu nu văd cum decizia Curţii de la Haga ar schimba sau ar modifica discursul pe care-l auzim din regiunea transnistreană. Cât priveşte politica şi declaraţiile Federaţiei Ruse, Rusia constant a sprijinit integritatea teritorială a Republicii Moldova şi sunt absolut sigur că acest lucru va continua şi nu există absolut nici un motiv ca sprijinul Rusiei pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova să se schimbe”.

Radu Benea: Dar tot Rusia a fost cea care a recunoscut independenţa Osetiei de Sud şi a Abhaziei.


Nicu Popescu
: „Da, dar ştim bine că acest lucru a avut loc într-un context foarte diferit, într-un context în care a avut loc un război, ori ştim foarte bine că este absolut de neimaginat ca în Republica Moldova situaţia să degenereze la un război şi vedem că după recunoaşterea independenţei Abhaziei şi Osetiei de Sud de către Rusia, acest tip de politică nu a devenit o abordare generală din Federaţia Rusă, ci o abordare care s-a referit în cazul exclusiv al Abhaziei şi Osetiei de Sud şi nu afectează Republica Moldova”.

Radu Benea: Deci, decizia Tribunalului ONU de la Haga credeţi că nu va schiba regulile jocului după care părţile au jucat până acum în problema Kosovo dar şi în general în ceea ce priveşte alte conflicte teritoriale nesoluţionate până acum?


Nicu Popescu: „Cred că din perspectiva Republicii Moldova nici nu se presupunea că poziţia Tribunalului de la Haga ar fi schimbat într-un fel sau altul poziţia Republicii Moldova care continuă să recunoască integritatea teritorială a Serbiei şi continuă să nu recunoască independenţa Kosovo. Deci, această poziţie nu s-ar fi schimbat, indiferent de decizia curţii, pentru că poziţia Republicii Moldova faţă de astfel de situaţii este o decizie suverană care se ia într-un context intern”.

Radu Benea: Deci nu este o interpretare a dreptului internaţional, care ar putea să aibă consecinţe imprevizibie în viitor, cum spun unii.

Nicu Popescu: „Nu, ori şi în cazul unor astfel de decizii ţine de discreţia fiecărui stat în parte, dacă recunoaşte sau nu recunoaşte un alt stat sau guvern”.

Radu Benea: opinia expertului în probleme de politică externă Nicu Popescu, consilier al primului ministru al Republicii Moldova, oaspetele ediţiei noastre de astăzi.

Decizia Curţii de la Haga a fost salutată de lideri ai Abhaziei şi Osetiei de Sud, care au repetat cu această ocazie că cele două regiuni separatiste ale Georgiei ar avea mai multe temeiuri să fie recunoscute de comunitatea internaţională decât Kosovo. Pe de altă parte, Federaţia Rusă care a recunoscut Abhazia şi Osetia de Sud crede că decizia Curţii de la Haga nu constituie un temei pentru recunoaşterea Kosovo. La Tbilisi, experţi şi oficialităţi au exprimat părerea că verdictul înaltei instanţe ONU ar putea totuşi să servească Rusiei un argument pentru a îndemna şi alte state să recunoască independenţa regiunilor abhază şi sud-osetină ale Georgiei. În afară de Rusia, din 2008 şi până acum acestea au fost recunoscute de către două ţări latino-americane şi o insulă din Oceania. Kosovo a fost recunoscută de 69 de ţări, inclusiv Statele Unite şi marea majoritate a ţărilor UE. Preşedintele Serbiei Boris Tadic a declarat că Belgradul nu va recunoaşte niciodată independenţa Kosovo şi timp ce premierul kosovar Hashim Taci a numit decizia Curţii de la Haga „cel mai bun răspuns dat lumii”, care însă nu trebuie să fie privit ca o pierdere de către Belgrad.
---------------------------------------------------------------------------------------------------

Dmitri Medvedev şi Angela Merkel
Săptămâna trecută, presa de la Chişinău, Tiraspol, Bucureşti şi Moscova a preluat un articol apărut în unul din cele mai serioase ziare poloneze „Gazeta Wyborcza”, în care se spunea că Germania, prin cancelarul Angela Merkel, ar fi promis ruşilor că vor putea intra în Uniunea Europeană fără vize dacă îşi retrag trupele din Transnistria. Publicaţia susţinea că o asemenea propunere i-ar fi fost adresată preşedintelui rus Dmitri Medvedev de cancelarul german Angela Merkel la întâlnirea pe care au avut-o în marginea recentului forum economic de la Ekaterinburg. Este a doua oară când presa scrie despre un aşa-numit „târg” între Rusia şi Germania, prima oară speculaţii pe această temă apărând în ziarul de la Moscova Negavisimaya Gazeta, numai că rolurile erau inversate. Potrivit publicaţiei ruse, la întâlnirea de acum două luni de la Berlin, Medvedev i-ar fi spus lui Merkel că Rusia şi-ar retrage trupele din Transnistria, dacă Uniunea Europeană elimină vizele pentru ruşi. Mai multe, de la Mircea Ţicudean:

"Vorbind cu corespondentul Europei Libere Rob Coalson, Fraser Cameron, directorul Centrului Uniunea Europeană-Rusia, cu sediul la Bruxelles, a spus că informaţiile despre aşa-numitul târg sunt pur şi simplu „prostii”.

Expertul de la Bruxelles a spus că Angela Merkel nu are mandatul de a negocia regimul de vize cu ruşii în numele UE. Deciziile privind renunţarea la vize se iau prin consens de toţi cei 27 de membri ai Uniunii, iar Bruxellesul a spus deja Moscovei, la summitul de la Rostov-pe-Don, că liberalizarea vizelor va fi un proces îndelungat, în care Rusia trebuie să îndeplinească multe condiţii.

Fraser Cameron s-a declarat sceptic şi în privinţa dorinţei exprimate de Germania de a încerca, într-un nou forum de securitate europeano-rus, rezolvarea problemei transnistrene. Expertul de la Bruxelles a spus că problema transnistreană durează de aproape 20 de ani, toată lumea ştie că nu o pot rezolva decât ruşii, iar ruşii n-au nici un fel de intenţie s-o rezolve.

Fraser Cameron ne-a mai spus că ideea târgului vize contra trupelor din Transnistria este cu atât mai absurdă cu cât problema transnistreană nu interesează ţările din UE, probabil cu excepţia României, în vreme ce eventuala liberă circulaţie a ruşilor în spaţiul comunitar este o problemă delicată şi de mare interes pentru mult mai multe ţări europene.

Radu Benea: mulţumesc, Mircea.
-----------------------------------------------------------------------------------------------------

Radu Benea: Cum i-ar putea fi de folos Transnistriei Uniunea Europeană şi ce experienţe şi practici ar putea prelua locuitorii regiunii transnistrene din Europa? - este întrebarea pe care corespondenţii noştri i-au adresat-o unor locuitori din Tiraspol şi Bender.

„Trebuie să adaptăm experienţa politică şi economică a Uniunii Europene la condiţiile noastre. În Uniunea Europeană totu-i făcut pentru oameni. Aici însă, de exemplu, am o prietenă care nu s-a putut angaja la lucru pentru că i-au spus că are greutatea prea mică. Eu cred că în Europa nu s-ar fi întâmplat aşa ceva. Acolo oamenii sunt preţuiţi pentru cunoştinţele, capacităţile şi experienţa lor. La noi însă, mai ales cei care au o anumită putere, toţi se gândesc numai la sine. De ce să angajeze pe cineva care merită, dacă poate să-şi ia nepotul, cumnatul sau cumătrul”.

„Întâi de toate - ordinea. Să luăm ordine de la ei, în toate. Poate chiar şi în raport cu oamenii sau faţă de oraş. Anul trecut am fost în Polonia şi am văzut câtă grijă există, cât de curat este oraşul. Oamenii, nu ştiu cum, emană bunătate. Însă la noi oamenii, nu ştiu de ce, parcă sunt înrăiţi”.

„De fapt, trebuie să luăm de la ei tot ce e mai bun. Să vină şi ei la noi. De exemplu, mie îmi place cum la ei se lucrează în oficii, cum lucrează poliţia - miliţia noastră rămâne mult, mult în urmă şi la nivelul de cultură şi la cel de descoperire a crimelor”.

„Uniunea Europeană are multă putere şi dacă s-ar întoarce cu faţa spre noi s-ar putea de făcut multe lucruri. Spre exemplu, dacă nu să ne recunoască, cel puţin să ne ajute să obţinem independenţa, aşa cum a obţinut Kosovo. Uniunea Europeană are multă experienţă, însă cea mai importantă este că nu poţi să forţezi oamenii să trăiască aşa cum vrea Uniunea Europeană”.

„Aş vrea mult ca la noi să se schimbe spre bine atitudinea faţă de invalizi şi persoanele de vârsta a treia. La noi lumea şi aşa o duce greu, dar începe să fie insuportabil atnci când ei sunt ignoraţi şi mai mult. Lipseşte cultura comunicării, asta sigur trebuie să preluăm de la ei, pentru că ceea ce există la noi, sigur nu veţi găsi nicăieri în Europa”.

„Să ne dea un ajutor. Financiar, întâi de toate. Să fie majorate salariile, să avem mai mult de lucru, căci cu veniturile noastre nici n-ai cum să trăieşti în Transnistria asta”.


Radu Benea: opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG