Linkuri accesibilitate

Iurie Gotișan: „Atâta timp cât producţia vinicolă constituie peste 60 la sută din exporturile moldoveneşti, Republica Moldova va fi vulnerabilă la diferite şocuri externe”.


Iurie Gotişan: „Dacă ne uităm pe statistici, vedem că în perioada ianuarie-mai 2010 atât exporturile, cât şi importurile au crescut cu aproximativ cu 10 la sută. Anume aceasta este perioada, în care Rusia a revenit pe primul loc în schimburile comerciale cu Republica Moldova. Astfel, exportul în Rusia este de 23,6 la sută din total, iar la importuri asta cuprinde o valoare de 18 la sută.”

Europa Liberă: Ce a determinat revenirea Rusiei pe primele poziţii la exporturi şi importuri?

Iurie Gotişan: „Pe filiera exporturilor trebuie să menţionăm, că acestea, în mare parte, au fost determinate de creşterea livrărilor de producţie vinicolă. Dar cu certitudine, că macazul se va schimba deja în perioada imediat următoare din cauza interdicţiilor, impuse de Moscova la exportul de vinuri. Cât priveşte importurile, iarăşi avem o situaţie absolut firească, deoarece cam peste 20 la sută din importurile Republicii Moldova sunt produse minerale, ca de exemplu gaze naturale, hidrocarburi, etc., care, în mare parte, sunt importate din Federaţia Rusă.”

Europa Liberă: Până la începutul crizei economice, Moldova exporta cea mai mare parte a producţiei sale în ţările membre ale Uniunii Europene, aproximativ 54 la sută din total exporturi. Care este situaţia acum? Cum a influenţat criza economică piţele de desfacere ale Republicii Moldova?

Iurie Gotişan: „Exporturile moldoveneşti spre ţările Uniunii Europene, în general, au scăzut în această perioadă, dar ponderea acestora per total este de circa 49 la sută. Este de fapt o scădere de cinci la sută într-un singur an. Dar, în acelaşi timp, nu putem spune că e o scădere dramatică. Spre exemplu, s-au diminuat livrările către România. Dacă aceasta până nudemult deţinea o cotă de 20 la sută din exporturile moldoveneşti, actualmente acestea au diminuat până la 16,4 la sută. Schimburile comerciale cu România, comparativ cu un an în urmă, au scăzut cam cu 10 la sută şi, bineînţeles, că asta din cauza crizei, în mare parte. În plus, trebuie să menţionăm, că economia Uniunii Europene este încă la ananghie şi, respectiv, consumatorii de acolo sunt mai rezervaţi la cheltuieli, în particular la produsele de import, dat fiind faptul, că au stocuri considerabile de producţie autohtonă. Pe de altă parte, vreau să spun că în unele ţări ale Uniunii Europene exporturile moldoveneşti chiar au crescut – în Polonia, spre exemplu, în Marea Britanie. Acestea au avansat pe seama vinurilor exportate, în special.”

Europa Liberă: Deci, asta înseamnă, practic, că exporturile de vinuri pot înclina foarte uşor balanţa comercială a Republicii Moldova. Dinspre o piaţă tradiţională, cum este cea a Federaţiei Ruse, spre Uniunea Europeană şi invers. Nu înseamnă asta că şi economia Republicii Moldova continuă încă să fie una fragilă şi dependentă de factorii externi?

Iurie Gotişan: „Fără îndoială, atâta timp cât producţia vinicolă constituie undeva peste 60 la sută din exporturile moldoveneşti de productie alcoolică sau undeva peste 10 la sută din exporturile moldoveneşti, Republica Moldova, în mare parte, va fi vulnerabilă la diferite şocuri externe. Şi cred eu, pe fundalul politizării oricăror subiecte între Moldova şi Federaţia Rusă, ar trebui să dea de gândit politicienilor moldoveni, astfel menţinerea relaţiilor economice normale cu Federaţia Rusă va cere de la diplomaţia moldoveană un efort constant de căutare a unui echilibru. Dar vedeţi, proximitatea geografică provoacă o asemenea dependenţă. Mai ales statelor mici ca Republica Moldova. Deci, această dependenţă nu este surprinzătoare şi vrem noi sau nu, dar aceasta s-a fundamentat de-a lungul timpului, în particular cu Rusia. Şi vreau să spun că mult timp de acum încolo Rusia va rămâne o piaţă importantă de desfacere pentru produsele moldoveneşti şi este, de fapt, ceva firesc. Dar una este să accepţi o asemenea situaţie şi altceva e să neglijezi alte pieţe. În fond, dacă ai avea posibilitatea să înaintezi pe alte pieţe, de ce nu ai face-o, până la urmă?”

Europa Liberă: Spre exemplu, vinificatorii georgieni, care au de pătimit de pe urma embargoului rusesc, şi-au reorientat producţia nu doar spre ţările Uniunii Europene şi Statele Unite, dar au reuşit să pătrundă şi pe piaţa Chinei, din câte se ştie.

Iurie Gotişan: „Bineînţeles, eu cred că în aceste condiţii, Republica Moldova trebuie să se orienteze în perioada următoare către alte pieţe chiar din afara Uniunii Europene. Şi după cum aţi pomenit de China. China, de pildă, este un astfel de exemplu, în condiţiile în care creşterea economică de acolo nu a avut de suferit pe parcursul anului trecut şi, în general, în ultima perioadă. Este adevărat că ar trebui să măreşti capacităţile de producţie, să încerci alte forme de colaborare, dar rămâne, eu ştiu, o constatare. Poate din acest punct de vedere aici avem un minus la politica externă. Sau mai bine spus la politica economică externă. Respectiv, în acest context, consider că rolul diplomaţiei economice, care până în prezent a fost unul mai mult decât simbolic, în perioada următoare va fi unul crucial, inclusiv în promovarea şi creşterea exporturilor.”
XS
SM
MD
LG