Linkuri accesibilitate

Ranchiuna electorală nu se supune rigorii și logicii juridice


Igor Munteanu (IDIS Viitorul)
Igor Munteanu (IDIS Viitorul)

Igor Munteanu: Adunarea Populară de la Comrat și Consiliul municipal Bălți încearcă să saboteze legislația națională.


Igor Munteanu: Iniţiatorii acestor apeluri publice la boicot îşi încalcă competenţele. Chiar şi în cazul statutului special al autonomiei găgăuze manifestarea zgomotoasă împotriva aplicării unei legi naţionale – iar Codul Electoral are statut de lege organică – reprezintă de fapt o acţiune de sabotare a legislaţiei naţionale şi, respectiv, orice examinare a constituţionalităţii unor asemenea acţiuni, dacă ar fi adoptate de Adunarea Populară, ar arăta că Autonomia găgăuză nu-şi cunoaşte exact spaţiul juridic, limitele pînă unde se poate manifesta. A doua acţiune care ţine de consiliul municipal Bălţi de asemenea depăşeşte cadrul în care aceste atribuţii sau competenţe se pot manifesta. Respectiv, orice încercare de a bloca organizarea unui referendum sau a unor alegeri ar conduce la infracţiuni. Pentru că ar împiedica dorinţa de exprimare a drepturilor electorale ale altor cetăţeni care ar dori să participe.

Europa Liberă: Dacă nu ar fi vorba de referedum, în ce condiţii o administraţie locală îşi poate exprima dezacordul cu un act normativ venit de la centru?

Igor Munteanu: Maximum ce poate o autoritate locală e să spună „Noi nu vom participa la vot”. Anunţarea unui boicot ar putea să afecteze inclusiv mecanismul de organizare a condiţiilor pentru referendum. Eu cred că şi de această dată primul lucru care ar trebui să se întîmple este autosesizarea Comisiei Electorale Centrale care ar trebui să verifice dovezile sau elementele unei posibile infracţiuni. Şi dacă în termenele prevăzute de Codul Electoral anumite instituţii nu vor fi organizate la timp, persoanele care au anunţat din timp că vor boicota referendumul sau alegerile vor putea fi deferiţi justiţiei. Pentru că întotdeauna există drepturi şi responsabilităţi. În cazul Republicii Moldova există Codul contravenţional, există aria de sancţiuni, cînd dispar buletinele de vot, cînd cineva împiedică organele care administrează procesul electoral să îşi manifeste competenţele, cînd alegătorii care au poate alte opţiuni politice sau alte opinii politice asupra utilităţii referendumului sînt împiedicaţi să-şi exercite dreptul lor protejat de Constituţia Republicii Moldova, singurul document fundamental ce organizează viaţa politică şi administrativă a acestei ţări. În aceste condiţii autorităţile care au anunţat acţiunea unei boicotări ar putea imediat să fie deferite justiţiei şi ar putea să fie sancţionate.

Europa Liberă: Cît priveşte fondul motivaţiei. Şi în cazul Adunării populare, dar şi în cazul consiliului municipal Bălţi, autorii acestor demersuri spun că ei au „dejucat” planurile puterii de astăzi, că adevărata ţintă ar fi lichidarea suveranităţii şi ei sînt împotriva faptului că numai 17 la sută din alegători ar putea să decidă asupra unor probleme de interes naţional, că după asta ar putea urma şi lichidarea neutralităţii, et, etc. Cît de consistent este acest mod de gîndire?

Igor Munteanu: Acest mod de gîndire arată doar o anumită ranchiună electorală faţă de majoritatea care a format guvernul, arată o retorică agresivă care nu se supune logicii juridice. Pentru că pînă la a acuza faptul că 17 procente din cei care ar vota la referendum ar putea să ducă la lichidarea statalităţii este o distanţă şi o discrepanţă enormă. Referendumurile sau alegerile nu sînt obligatorii. Cine participă, acela votează. Şi eu cred că aceasta este o lecţie de bază şi un instrument important al democraţiei participative.
Previous Next

XS
SM
MD
LG