Linkuri accesibilitate

O scurgere de informații care va întări poziția sceptică a multor americani


Julian Assange, fondatorul site-ului WikiLeaks
Julian Assange, fondatorul site-ului WikiLeaks

Senatorul John Kerry: „Chiar dacă publicate ilegal, documentele pun într-o lumină nouă realitatea de pe teren şi relaţiile cu Afganistanul şi Pakistanul”.

Administraţia americană critică şi încearcă să limiteze efectul dezvăluirii celor peste 90 de mii de documente, în mare parte secrete, despre războiul din Afganistan, publicate la începutul săptămânii pe internet de WikiLeaks, concomitent cu New York Times, Guardian si Der Spiegel. Documentele nu aduc foarte multe informaţii noi dar, comentează presa americană, survin într-un moment în care publicul american este din ce în ce mai şceptic cu privire la şansele de success ale misiunii din Afganistan.

„O scurgere mai mare decât cea din Golful Mexic” – este comentariul ironic, care revine in analizele şi blogurile americane. Documentele publicate de Wikileaks sunt rapoarte militare despre acţiuni întreprinse în Afganistan între 2004 si 2009 de forţele americane – rapoarte care documentează cum s-a deteriorat constant situaţia din Afganistan, prezentând imaginea unui război de necâştigat, aproape.

Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Robert Gibbs şi-a ales cu grijă cuvintele când i s-a cerut să comenteze modul în care preşedintele Barack Obama a reacţionat la publicarea documentelor despre Afganistan. „Este ilegal ce s-a facut, documentele erau secrete iar preşedintele este, să spunem, alarmat de scurgerea de informaţii”.

Gibbs a remarcat însă că documentele nu par să conţină informaţii care nu erau cunoscute, care nu fuseseră comentate şi analizate de administraţie sau în Congres. „Nici o noutate. Puteai afla tot dacă ai fi urmărit blogg-urile militarilor activi în Afganistan” – este comentariului unui cititor pe pagina de internet a cotidianului New York Times. Care remarcă însă, ca mulţi alţi comentatori, că războiul pare inutil şi de necîştigat.

Acesta este şi efectul de care se teme cel mai mult America politică: documentele întăresc şcepticismul publicului american. În iulie, un sondaj Gallup indica faptul că 60 la sută din americani cred că lucrurile nu merg în direcţia bună în Afganistan .

„Documentele publicate nu fac decât să confirme faptul că America iroseşte vieţi , bani şi autoritate morală în Afganistan. Se va încheia cum s-a încheiat şi ocupaţia sovietică” – scrie un comentator pentru Washington Post.

Alţii însă critică publicare documentelor, acuzîndu-l de trădare pe Julian Assange, fondatorul publicaţiei WikiLeaks. Pe Facebook s-a creat deja un grup „ Închide-ţi Wikileaks”, se pare creat de un fost ofiţer de aviaţie. „Spun că vor să apere libertatea presei dar pun în pericol chiar vieţile celor care luptă pentru această libertate” – comentează creatorul grupului de pe Facebook.

Între timp, tot pe Facebook, numărul celor care sprijină Wikileaks a crescut la peste 60 de mii, imediat după publicarea documentelor despre războiul din Afganistan.

David Streko, fost ofiţer în armata americană, crede că efectul documentelor va fi limitat: vor furniza muniţie celor care oricum critică misiunea din Afganistan dar vor fi ignorate de cei care oricum sprijină intervenţia militară.

Nu vor fi ignorate însă în Congres. Senatorul John Kerry, preşedintele influentei Comisii pentru relaţii externe, a dat publicităţii o declaraţie care pare mai degrabă în sprijinul celor care au publicat documentele. „Chiar daca publicate ilegal, documentele pun într-o lumină nouă realitatea de pe teren şi relaţiile cu Afganistanul şi Pakistanul. Indică şi necesitatea ajustării strategiei americane” – este de părere John Kerry.

Preşedintele Obama urmează să rediscute această strategie în decembrie, dar din declaraţiile lui John Kerry se poate deduce că până atunci, senatorul va organiza audieri pe marginea documentelor.

Ileana Giurchescu rezumă relatarea corespondentului Europei Libere la Washington Richard Solash.
  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

XS
SM
MD
LG