Linkuri accesibilitate

România socotește că micul Kosovo nu are dreptul la autodeterminare statală și nu poate fi recunoscut ca stat.

Romania este nemultumita de verdictul Curtii Internationale de Justitie de la Haga in privinta independentei Kosovo, iar acest lucru razbate din comunicatul
de presa al Ministerului de Externe. Practic, Romania a gasit argumente in Avizul Curtii de la Haga pentru a explica de ce continua sa nu recunoasca statalitatea Kosovo. Este vorba, potrivit diplomatiei de la Bucuresti, despre faptul ca intrebarea formulata de Adunarea Generala a ONU catre Curtea
Internationala nu i-ar fi dat acestei instante posibilitatea sa se pronunte asupra legalitatii statalitatii Kosovo, ci doar asupra legalitatii actului declaratiei de independenta. Adunarea Generala a Natiunilor Unite i-a cerut Curtii pe 8 octombrie 2008 sa stabileasca daca citam „Declaratia unilaterala de independenta a Institutiilor Provizorii de Auto-Guvernare din Kosovo este in conformitate cu dreptul international?”.

Potrivit Ministerului de Externe Roman intrebarea pusa astfel este restrictiva si nu se refera si la consecintele independentei propriu-zise. Ca atare Romania socoteste ca micul Kosovo nu are dreptul la autodeterminare statala si nu poate fi recunoscut ca stat.

Fostul ministru de externe, Cristian Diaconescu sugereaza pe de alta parte ca nu ar fi exclus ca Romania sa-si schimbe pozitia sub presiunea comunitatii europene. Marile puteri occidentale care au sustinut proiectul unui Kosovo independent au incercat de altfel si pina acum sa convinga tarile dizidente: Romania, Slovacia, Grecia, Cipru si Spania sa accepte pozitia centrala a Bruxelles-ului. Toate aceste state au insa dileme istorice nerezolvate definitiv sau chiar temeri, mai mult sau mai putin justificate, privind propria integritate teritoriala.

In Romania, de pilda, imediat dupa decizia Curtii de la Haga care recunoaste legalitatea statului Kosovo, europarlamentarul Laszlo Tokes, care este si
vicepresedinte al Parlamentului European s-a grabit sa spuna ca maghiarii din centrul tarii ar trebui sa iasa in strada pentru a cere autonomia Tinutului
Secuiesc. Laszlo Tokes a facut o paralela intre aceasta regiune de dimensiunile noului stat Kosovo, reluind in acelasi timp tema autonomiei, care in viziunea sa ar putea urma modelul catalan din Spania. Totusi nici cei mai extremisti dintre liderii comunitatii maghiare nu vorbesc despre secesiune.

Dincolo de prejudecatile istorice care persista la politicienii romani sau de argumentele legate de posibilitatea enclavelor din fosta Uniune Sovietica de a
deveni independente folosindu-se de precededntul cazului Kosovo, Romania continua sa joace cartea Serbiei, atit in virtutea traditiilor diplomatice, cit si
a relatiilor speciale pe care le-a avut cu Belgradul, inclusiv in perioadele cele mai critice din perioada razboaielor din Bosnia si Kosovo.
XS
SM
MD
LG