Au dreptul să plaseze publicitate electorală gratuită şi contra plată, să participe la dezbateri publice şi să facă agitaţie electorală; e vorba despre cele 11 partide din cele treizeci care sint inregistrate la Ministerului de Justitie si care s-au prezentat deja la Comisia Electorală Centrală ca participante la referendumul privind modificarea procedurii de alegere a şefului statului. Actorii politici s-au impartit in doua tabere adverse. Partidele ce constituie coalitia liberal democrata, cu care s-au solidarizat Mişcarea Acţiunea Europeană, Partidul Naţional Liberal şi Alianţa Verde vor chema cetăţenii să iasă la referendum şi să spuna „da” alegerii sefului statului de către populatie. De partea cealalată - PCRM-ul, mişcarea „Ravnopravie” şi Partidul Socialiştilor „Patria-Rodina” se pronunţă împotriva referendumului, iar PPCD, desi dezaproba desfasurarea lui, lasa la discretia fiecaruia dintre membrii formatiunii sa decida cum sa procedeze. Secretarul CEC, Iurie Ciocan, declara Europei Libere că deşi procedura de înregistrare a partidelor va dura până pe 4 august, cei care deja au fost înscrişi sunt în plină campanie ca si autoritatea electorala care a si dat startul acestei campanii.
Iurie Ciocan: „Până la etapa de astăzi a fost aprobat programul calendaristic, au fost aprobate componentele nominale ale comisiilor electorale de circumscripţii de nivelul doi. Au fost degrevate persoanele în teritorii, a fost elaborat devizul de cheltuieli, aprobat acest deviz, deja suntem în faza alocării finanţării în teritoriu, prin intermediul Comisiei electorale centrale. Tot ce este prevăzut în planul calendaristic, zi cu zi este implementat şi sunt ferm convins, că noi în termenii prevăzuţi de lege vom reuşi să realizăm toate acţiunile şi să petrecem acest referendum în data de 5 septembrie.”
Europa Liberă: Domnule Ciocan, puteţi să ne spuneţi câţi alegători sunt de fapt în Republica Moldova? Şi cum poate fi verificată corectitudinea listelor electorale de către CEC?
Iurie Ciocan: „Responsabilitatea pentru compilarea listelor rămâne în continuare la administraţie publică locală. Astăzi practic toate primăriile din Republica Moldova perfectează aceste liste electorale, deci compilează listele. Şi cu 20 de zile înainte de ziua alegerilor urmează să le transmită organelor electorale, deci birourilor electorale. Doar în acel moment noi vom şti cu certitudine câţi cetăţeni au fost înscrişi în listele electorale şi doar la acel moment vor fi deschise aceste liste pentru eventuale verificări, cât de cetăţeni, atât şi de către instituţiile statului, şi cele interesate, cum ar fi organizaţiile neguvernamentale, partidele politice.”
Europa Liberă: Comisia electorală centrală trebuie să asigure funcţionalitatea secţiilor de votare atât în ţară, cât şi peste hotare.
Iurie Ciocan: „Da, întocmai.”
Europa Liberă: Unde e mai dificil?
Iurie Ciocan: „Sigur că pentru prima dată urmează să deschidem birouri electorale în afara ţării, în afara misiunilor consulare şi diplomatice. Este o provocare pentru noi. Nu aş zice, că este ceva foarte dificil, dar încercăm cu paşi foarte prudenţi să punem la punct un mecanism viabil de funcţionare a acestor secţii, pentru că noi nu avem această experienţă.”
Europa Liberă: Unele formaţiuni politice înclină să creadă, că ar putea să existe anumite falsificări.
Iurie Ciocan: „Ce aş putea zice? Este dreptul fiecărui partid să puie la îndoială aceste lucruri şi este obligaţia noastră de a crea condiţii fiecărui, care are anumite dubii, să vină şi să se convingă că aceste dubii nu se confirmă.”
Europa Liberă: Oricum, e destul de dificil să asigure Guvernul mai multe secţii de votare peste hotare ca de obicei, dar dacă au promis, trebuie să o facă.
Iurie Ciocan: „Prefer să las Guvernul să facă ceea ce trebuie să facă Guvernul şi noi, Comisia electorală centrală, urmează, cum aţi menţionat şi Dumneavoastră, să asigurăm partea funcţională a acestor birouri, care urmează a fi prestabilite cu exactitate de către Guvern. Nu doar ţara şi localitatea, dar următorul pas, care vine, este stabilirea concretă a adresei, a locaţiei respective. Deci, eu nu văd careva probleme majore, care trebuie să ne dea nouă bătaie de cap. Noi manifestăm suficientă grijă pentru problemele sensibile, care se discută în societate. Şi anume: calitatea listelor electorale, asigurarea unor condiţii adecvate de vot unor cetăţeni aflaţi în afara ţării, precum şi crearea condiţiilor egale pentru accesul la media, mai ales publică, pentru toţi, care sunt implicaţi în acest proces de organizare şi desfăşurare a referendumului şi participanţilor la referendum. Acestea sunt grijile noastre majore. Şi nu cred, că în această listă este vreo preocupare care este greu de realizat. Ele sunt toate realizabile şi noi cu certitudine vom face faţă lucrurilor.”
Europa Liberă: Câte secţii de votare vor fi deschise peste hotare?
Iurie Ciocan: „79 de secţii, inclusiv secţii extrateritoriale şi cele de pe lângă misiuni diplomatice şi consulare.”
Europa Liberă: Credeţi că banii alocaţi din buget acoperă cheltuielile toate?
Iurie Ciocan: „Ce ţine de birourile constituite în misiunile diplomatice şi oficiile consulare, funcţionarea acestor birouri este acoperită financiar din bugetul Comisiei electorale centrale. Ce ţine de birourile extrateritoriale, acelea care vor activa în afara ambasadelor şi consulatelor, deja cheltuielile de întreţinere şi funcţionare a acestora sunt acoperite de către Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Din câte am înţeles eu, banii vor fi alocaţi de la bugetul de stat suplimentar.”
Europa Liberă: Cât va costa referendumul?
Iurie Ciocan: „Devizul de cheltuieli aprobat de CEC este de 32 de milioane 724 de mii de lei. Dar în această sumă nu sunt înscrise birourile extrateritoriale, care urmează să fie finanţate suplimentar din bugetul Ministerului Afacerilor Externe.”
Europa Liberă: Câte întrebări vor fi la acest referendum?
Iurie Ciocan: „O singură întrebare.”
Europa Liberă: Cum va suna?
Iurie Ciocan: „Sunteţi pentru modificarea Constituţiei, care să permită alegerea preşedintelui Republicii Moldova de către întregul popor?” Sunt două variante de răspuns: pentru şi contra. Deci, dacă alegătorii, majoritatea din cei care vor participa la acest referendum, vor răspunde pro, ceea ce înseamnă că acest referendum va fi calificat unul valabil. Şi Curtea Constituţională urmează să se expună asupra validării rezultatelor. Şi în caz că rezultatele vor fi validate de Curtea Constituţională, putem califica că Constituţia este modificată la acest subiect. Şi urmează să fie introduse modificările de rigoare.”
Europa Liberă: Domnule Ciocan, mai nou se aud voci, care se opun organizării şi desfăşurării referendumului în 5 septembrie. Atât formaţiuni politice, cât şi, am înţeles, unitatea teritorială administrativă Găgăuzia ar putea să adopte o asemenea decizie, Adunarea populară. Ce se va întâmpla? Sau cum calificaţi aceste luări de poziţie?
Iurie Ciocan: „Noi acceptăm opţiunile participanţilor la referendum, aşa cum le exprimă ei. Fiecare din cei participanţi la referendum este în drept să-şi expună liber opinia sa, cu o singură condiţie – respectind norma constituţională şi legile în vigoare. Dacă nu vor fi chemări la violenţă, la răsturnarea cu forţa a puterii de stat şi alte acţiuni neconstituţionale, noi nu vedem anumite primejdii aici. Dacă cineva dintre partidele politicie sau alte mişcări, încadrate în acest referendum în calitate de participant, vor solicita, de exemplu, adepţilor săi să se expună într-un mod sau altul, ori să nu participe, este opţiunea lor politică. Noi n-o comentăm şi nicidecum nu încercăm să le creăm lor obstacole. Asta e libertatea lor de exprimare.”
Europa Liberă: Unii lideri de opinie mai inststă să mai fie supus votului şi o altă întrebare, cum ar fi acordarea statului de limbă oficială limbii ruse.
Iurie Ciocan: „Nu am cum comenta aceste lucruri, atâta timp cât nu este chestiunea dată legiferată. Rămâne doar la nivel de discurs politic. Noi operăm doar cu chestiuni oficial aprobate de către organul competent şi în cazul dat de către Parlament.”
Europa Liberă: După 5 septembrie CEC-ul urmează să spună şi rezultatul şi va fi clară şi ziua când va fi ales preşedintele?
Iurie Ciocan: „Numirea unor alegeri, inclusiv şi a preşedintelui ţării, este de competenţa organului legislativ. Noi nu suntem în drept nici să anticipăm, nici să propunem anumite date sau anumite proceduri. Este cert, că după acest referendum, Parlamentul urmează să-şi expună opinia asupra viitoarelor acţiuni – fie că dizolvă Parlamentul şi numeşte alegeri, sau ambele alegeri: parlamentare şi prezidenţiale într-o zi, le divizează în timp. Sunt decizii care urmează să fie adoptate de către organul legislativ. Nu avem aici nici un fel de tangenţă. Doar vom executa hotărârile Parlamentului care vor fi adoptate, în vederea realizării activităţilor electorale.”
