Linkuri accesibilitate

18.07 - Chișinău: Obiecții prezidențiale la modificările constituționale


Moldova - Parliament, Chisinau, 06May2009

Moldova - Parliament, Chisinau, 06May2009

Principala obiecţie a şefului statului ar fi că Guvernul nu a fost abilitat cu dreptul de a emite ordonanţe de urgenţă în cazul legilor organice



18 iulie 2000

Actualitatea în Republica Moldova.

Obiecții prezidențiale la modificările constituționale.

Dan Ionescu: Miercuri, 19 iulie, urma să aibă loc la Kiev o întâlnire a preşedinţilor rus, ucrainean şi moldovean, consacrată reglementării diferendului transnistrean. Speranţele legate de această nouă tentativă de mediere s-au spulberat, însă, ieri, atunci când s-a anunţat că întâlnirea se amână pe o perioadă nedeterminată. Anturajul preşedintelui Petru Lucinschi a folosit această ocazie spre a repune în discuţie recent adoptatele schimbări constituţionale din Republica Moldova. Mai precis, amânarea întâlnirii la nivel înalt de la Kiev a fost pusă în legătură directă cu modificările operate de Legislativ în Constituţie, modificări, care, s-a spus, ar fi creat confuzii între Chişinău şi Tiraspol. Între timp, înfruntarea dintre Parlament şi Preşedinţie pe tama formei de guvernământ a luat o nouă întorsătură. Amănunte de la Lina Grâu.

La şedinţa de astăzi a Biroului permanent al Legislativului, liderii grupurilor parlamentare, care au purtat luni consultări cu preşedintele Petru Lucinschi, au anunţat despre intenţia şefului statului de a nu promulga modificările la Constituţie, prin care a fost instituit sistemul parlamentar de guvernare. Membri ai Biroului ne-au declarat, că preşedintele Petru Lucinschi va remite legea Parlamentului în următoarele două zile.

Principala obiecţie a şefului statului ar fi că Guvernul nu a fost abilitat cu dreptul de a emite ordonanţe de urgenţă în cazul legilor organice, ci numai în ceea ce priveşte legile ordinare. Petru Lucinschi a spus, în cadrul întâlnirii cu liderii parlamentari, că va veni joi în Parlament cu un mesaj şi, în cazul în care modificările vor fi revotate, le va promulga până la încheierea actualei sesiuni.

Informaţia ne-a fost confirmată şi de şeful Aparatului prezidenţial, Mihai Petrachi, care a refuzat însă să ofere şi alte detalii despre conţinutul mesajului preşedintelui. Un comunicat de presă de la Preşedinţie, difuzat după negocierile purtate luni, menţionează că Petru Lucinschi rămâne adeptul unui referendum constituţional în problema modificării formei de guvernământ, la care să fie supuse atât proiectul Preşedinţiei, cât şi acel al Parlamentului. În cazul în care deputaţii îşi vor reconfirma opţiunea pentru republica parlamentară, Legislativul ar trebui, în opinia şefului statului, să dea dovadă de voinţă politică şi să convoace alegeri parlamentare anticipate.

În replică, liderii grupurilor parlamentare au menţionat, că reforma constituţională nu limitează mandatul actualului şef de stat şi că odată cu expirarea acestuia, Legislativul va avea tot dreptul să aleagă un nou preşedinte. În plus, legislaţia nu prevede posibilitatea autodizolvării Parlamentului.

Să adăugăm că Biroul permanent a mai decis astăzi să includă pe agenda celor două săptămâni, care au mai rămas până la încheierea actualei sesiuni, peste 50 de proiecte de hotărâre şi legi. Deputatul Alexandru Moşanu ne-a declarat, că după promulgarea modificărilor la Constituţie, Parlamentul ar putea să convoace o şedinţă extraordinară, în care să adopte baza normativă necesară activităţii Guvernului. Tot atunci ar putea fi examinat şi adoptat în prima lectură proiectul de lege despre modul de alegere a şefului statului.

Deputatul Anatol Ciobanu a declarat că proiectul de lege este în prezent în curs de elaborare. Autorii au examinat două variante de desemnare a candidaţilor la funcţia de şef de stat. Prima presupune înregistrarea lor în baza unor liste de cel puţin 20-30 de mii de semnături. A doua variantă acordă dreptul de a înainta candidaţi la funcţia de şef de stat numai formaţiunilor parlamentare sau unor grupuri de cel puţin 15 deputaţi. Ciobanu a menţionat, că majoritatea deputaţilor optează însă pentru o variantă de compromis, potrivit căreia candidaţii vor putea fi înaintaţi atât de către partidele parlamentare, cât şi de cele extraparlamentare.

Din Chişinău, Lina Grâu, pentru Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG