Linkuri accesibilitate

ADEPT despre aroganța birocratică de minimalizare a transparenței procesului decizional


Înregistrarea grupului de inițiativă Pasat de către CEC a fost anulată de CSJ din cauza încălcării procedurii de asigurare a transparenței decizionale.


Astazi a fost lansat la Chisinău primul raport de monitorizare a transparenţei în procesul decizional realizat de Asociaţia pentru Democraţie Participativa ADEPT. Experţii de la aceasta asociaţie au urmărit în ce măsură oamenii pot să afle ce fac, ce ar trebui să facă şi cum sunt gestionate fondurile unor ministere, agenţii şi birouri care sunt instituţii publice, adică plătite din banii tuturor moldovenilor. Legea care ar fi trebuit sa le permită moldovenilor sa stie ce se întimplă în procesul decizional este veche de 2 ani.

Cele mai multe instituţii publice, potrivit experţilor, aplică în mod formal şi doar de la caz la caz prevederile legii care ar trebui să asigure transparenţa adoptării deciziilor, lege care a fost gîndită ca o pîrghie ce i-ar obliga pe funcţionari să adopte acte normative în beneficiul cetăţenilor şi nu de dragul artei birocratice.

Cercetarea arată că aproximativ în jumătate din cazuri, anunţurile despre proiectul de decizie plasate pe paginile web sînt fără dată sau nu indică termenele în care cetăţenii pot să contribuie cu diverse propuneri şi redactări. Experţii susţin că doar în 2% din cazurile pe care le-au monitorizat au fost organizate şi consultări publice, după cum prevede legea.

Iată cum explică preşedintele fundaţiei Est-Europene Sorin Mereacre această atitudine selectivă adoptată de instituţiile publice: „Dacă administraţia crede că ar putea trezi foarte mari probleme un act pe care vrea să-l aprobe oricum va fi obligată să organizeze consultări şi dezbateri. Altfel o să primească în cap după asta. Dacă decizia pe care urmează s-o ia nu este atît de importantă atunci s-ar putea întîmpla că în lipsa unor regulamente foarte clare să nu organizeze aceste dezbateri”.

Instituţiile se dezvinovăţesc aducînd drept argument caracterul confuz al actului normativ şi neconcordanţa dintre lege, regulamentul de aplicare a acesteia şi regulile după care funcţionează administraţia publică. Raţionament respins însă de juriştii de la ADEPT, care spun că nu există scuze pentru neaplicarea legii.

Recent o hotărîre a CEC a fost anulată de CSJ tocmai pentru că instituţia a încălcat procedura de asigurare a transparenţei decizionale. Este vorba despre înregistrarea grupului de iniţiativă care ar fi trebuit să fie încuviinţat de CEC să adune semnături în favoarea plebiscitului privind predarea obligatorie a ortodoxiei în şcoli. Întrucît CEC-ul n-a informat în termenul prescris de lege publicul despre iniţiativa grupului în frunte cu Valeriu Pasat decizia a fost invalidată.

Pavel Midrigan, cel care a apărat cauza CEC în instanţă spune că legea a introdus obligaţii pe care instituţiile n-au cu ce să le acopere, din lipsă de bani, de cadre şi de tehnică: „Prima jertfă care este în această lege e Comisia Electorală Centrală. Anume această lege ne-a imputat că noi nu am publicat cu 15 zile. Asta este imposibil. Iese că orişicare act normativ al ministerelor şi departamentelor poate fi anulat anume din această cauză. Sîntem acum iarăşi în campanie electorală. Noi primim regulamente într-un regim foarte restrîns. Chiar şi astăzi. Noi deja încălcăm astăzi regulamentul şi legea. Astăzi trebuie să adoptăm dar 15 zile care sînt indicate în lege nu le respectăm. Mîine ne pomenim cu contestarea acestui act, că-i un act normativ, în judecată ”.

Experţii consideră că, pe lîngă faptul că a scos în vileag atitudinea neglijentă a instituţiilor publice faţă de lege, acest caz ar avea totuşi şi faţete „pozitive”. Juristul de la ADEPT Corneliu Gurin speră că anularea hotărîrii CEC va disciplina administraţia publică şi va diminua ceea ce unii numesc „aroganţa birocratică”.

Corneliu Gurin: „După această hotărîre, după acest precedent, autorităţile vor fi mai atente la promovarea unor decizii în regim de urgenţă, deoarece ele, după acest caz, ar putea fi anulate. Şi în esenţă e un lucru bun, pentru că nu trebuie să fie asemenea hotărîri adoptate în regim de urgenţă, nu se întîmplă nici o situaţie extraordinară. În cea mai mare parte a cazurilor 10-15 zile nu hotărăsc problema”.

Cum fiecare lege se loveşte de zidul de rezistenţă, experţii se declară convinşi că doar controlul mai riguros al executării legii de către instituţiile statului îi poate da viaţă. Pe de altă parte, autorii monitorizării au căzut de acord că s-ar impune simplificări de proceduri şi plafonarea realistă a standardelor ca să fie descurajată pe toate căile mimarea transparenţei.
XS
SM
MD
LG