Linkuri accesibilitate

Interviu cu scriitorul Oleg Panfil despre ironia lui Vasile Ernu și noua epocă de argint a poeziei ruse.



Oleg Panfil este scriitor de limbă rusă din Republica Moldova, iar în ultimul timp a devenit cel mai fecund traducător din literatura română în rusă. Dînsul l-a tradus pe Vasile Ernu în rusă, iar în ultimul timp a mai tradus și din Doina Ruști și Dan Lungu care s-ar putea, în curînd, să vadă lumina tiparului la edituri din Rusia.

Oleg PANFIL: „Vasile Ernu poate că nu-i prea pipărat, dar, în schimb, are un soi de ironie foarte fină care lipsește foarte mult în tradiția rusă și care e aproape intraductibilă. Pot să spun că proza asta e foarte interesantă pentru scriitorii ruși, cum muzica e pentru muzicanți. De exemplu, Sadulaev a scăpat o vorbă despre cartea lui Ernu pe care el o recomandă tuturor să o citească și înțeleg de ce un scriitor rus a fost așa de agățat și aceeași substanță există și în textele altor scriitori români, să zicem, la Doina Ruști. Materia asta e foarte prețioasă pentru scriitori în primul rînd. Cu preferințele consumatorilor nu știu cum va fi, căci, de multe ori, treaba asta nu depinde de calitate, ci de mass-media sau de alte lucruri. Dar pentru scriitorii ruși materia asta e foarte interesantă. Lucru deja confirmat.”

Dumitru CRUDU: „Vasile Ernu ar putea fi un fel de cap de pod. Adică după el ar putea veni alți și alți scriitori.”

Oleg PANFIL: „Eu cred că da, deși ar trebui să separăm scriitorul Vasile Ernu de Vasile Ernu omul de legătură între literatura română și rusă sau între editorii români și editorii ruși. Eforturile sale foarte mari pe care le-a făcut deja încep a da roade. Adică s-o trezit deja un interes pentru literatura română în Rusia.”

Dumitru CRUDU: „Pe de altă parte, vreau să te întreb, ce scriitori din Rusia încă nu sînt cunoscuți în România și ar trebui să fie cunoscuți?”

Oleg PANFIL: „După părerea mea, Bortnikov în primul rînd, mai ales pentru revoluția pe care a făcut-o în limbaj. El a schimbat ceva în limbaj. Printre ei ar mai fi Sadulaev. Sau, poate, vreo nouă traducere din Pelevin pentru că cele existente sînt foarte departe de ceea ce se cheamă o traducere reușită. Mai puțin Sorokin pentru că deja nu mai e actual și literatura sa pare depășită. Cele mai interesante lucruri din literatura rusă de astăzi au loc în poezie. În zona asta cu adevărat e o nouă epocă de argint sau poate chiar de aur. Cea mai mare explozie de noutate ar trebui căutată anume în domeniul ăsta. Proza un pic întîrzie, după părerea mea, ca de obicei.”
XS
SM
MD
LG