Linkuri accesibilitate

Numărătoare inversă pentru lansarea în Statele Unite a trei filme despre spionaj în timpul războiului rece


Trei filme despre spionii războiului rece vor fi lansate la sfârşitul acestei luni în Statele Unite. Unul din ele, o istorie bazată pe fapte reale, îl are în rolul principal pe sârbul Emir Kusturica - soluţia aleasă de autori după refuzul actorilor ruşi să joace rolul unui „trădător”. Printr-o coincidenţă demnă de paranoia din timpul războiului rece, toate trei filmele vor fi lansate la zile numărate după proaspătul scandal de spionaj şi recentul schimb de spioni între Rusia şi Statele Unite.

Coincidenţa este remarcată într-o cronică publicată de ziarul New York Times. Cele trei filme sunt documentarul „Countdown” care examinează chestiunea armelor atomice, thrillerul „Salt” în care Angelina Jolie joacă rolul unui ofiţer CIA acuzat că ar fi spion rus şi opusul lui „Salt”, filmul „Farewell” bazat pe fapte reale, care redă un moment crucial din perioada războiului rece, anume povestea unui colonel rus, mânat de dorinţa să salveze lumea, care transmite Occidentului informaţii sovietice clasificate despre cheltuielile pentru înarmare.

Istoria din „Farewell”, dar şi istoria filmărilor par deopotrivă de incitante.

La începutul anilor 1980 colonelul KGB Vladimir Vetrov (în film poartă numele Serghei Grigoriev, avînd numele conspirativ Farewell) transmite serviciilor secrete franceze informaţii despre tehnologia de apărare sovietică şi o listă de agenţi KGB de rang înalt infiltraţi în guvernele şi corporaţiile occidentale.

Când a aflat cât de mult investeşte rivalul în tehnologiile militare, precum şi în furtul de tehnologii, administraţia Reagan a anunţat începerea programului de apărare antirachetă numit Războiul Stelelor, iar sovieticii au abandonat cursa.

New York Times
îl citează pe Thomas C. Reed, fostul secretar pentru forţele aeriene americane şi consilier special pe probleme de securitate naţională al preşedintelui Ronald Reagan. El spune că autorii filmului în regia francezului Christian Carion comprimă şi simplifică implicaţiile politice, dar povestea spionului este redată corect.

Istoria este cunoscută în Occident. Adaptînd pentru film romanul lui Serghei Kostine „Bonjour Farewell”, regizorul Christian Carion a adăugat fapte obţinute din prima sursă – anume despre cum fostul preşedinte francez Francois Mitterand i-a transmis lui Ronald Reagan informaţiile obţinute de la colonelul rus. „Ştim totul despre asta, spune regizorul citat de New York Times. Dar ce s-a întâmplat la Moscova, cu adevărat, este imposibil să se afle”.

Christian Carion l-a dorit iniţial pentru rolul colonelului KGB pe Nikita Mihalkov. L-a momit spunîndu-i că ştie o istorie rusă, pe care Mihalkov însuşi nu o cunoaşte. Cum actorul şi regizorul rus era ocupat la alt film, l-a recomandat pentru rolul colonelului pe Serghei Makoveţky.

Cu şase săptămâni înainte de începerea filmărilor, povesteşte Carion în New York Times, Makoveţky a fost sunat de ambasadorul rus la Paris. Ambasadorul i-a spus că poporul rus nu va înţelege cum a putut să joace rolul unui trădător. Aşa încât Makoveţky a renunţat. Mai târziu, şi Mihalkov i-a spus regizorului francez că nu va găsi nici un actor rus care să-şi asume rolul. Şi nici nu va putea filma la Moscova.

Aşa încât, Farewell a fost filmat la Kiev iar rolul colonelului rus a fost jucat de sârbul Emir Kusturica. Aşa cum este interpretat de Kusturica, colonelul rus apare ca un birocrat şcolit pe care anii petrecuţi la Paris l-au transformat într-un francofil ardent şi un comunist tot mai puţin convins.

Fostul şef al operaţiunilor KGB în Statele Unite, Oleg Kalugin, astăzi angajat al unei companii de consultanţă de lângă Washington, spune în New York Times că regizorul francez a dorit să facă din colonelul rus un om mai bun decât era în realitate. „Nu-mi amintesc ca el să fi fost interesat vreodată în schimbarea sistemului politic şi social din Rusia”, spune Kalugin.

Ce s-a întâmplat cu adevăratul Farewell, colonelul Vladimir Vetrov? Kalughin spune el a fost condamnat pentru tentativă de a-şi asasina prietena, ea înseşi agentă KGB. Când îşi ispăşea pedeapsa în Siberia, a fost judecat din nou, condamnat la moarte şi împuşcat în închisoare. „Este o istorie obscură, dar eu o cunosc pentru că am avut acces direct”, spune fostul şef al operaţiunilor KGB în Statele Unite.

Cât despre regizorul Christian Carion, el nu este la fel de sigur. La două decenii de la încheierea sa, războiul rece rămâne un subiect la fel de alunecos cum a fost întotdeauna.
XS
SM
MD
LG