Linkuri accesibilitate

Noul șef de stat maghiar - un executant disciplinat al ordinelor lui Viktor Orbán


Pal Schmitt, noul președinte al Ungariei

Pal Schmitt, noul președinte al Ungariei

Pál Schmitt: „Ca președinte vreu să reprezint patru treimi ale ungurilor, deoarece îmi doresc să-i reprezint şi pe maghiarii aflați peste granițe”.

Cu 263 voturi, parlamentul maghiar l-a ales marți pe Pál Schmitt în funcția de preşedinte al Ungariei. Contracandidatul său, András Balogh, propus de Partidul Socialist, nu a obținut decât 59 de voturi. Numai 322 din cele 386 de voturi ale parlamentarilor maghiari au fost valide. Extremiştii partidului Jobbik au lăsat buletinele de vot albe, în timp ce deputații Verzilor maghiari au refuzat să le ridice, afirmând ca niciunul dintre candidați nu este potrivit funcției prezidențiale. Încercarea Verzilor de a înainta candidatura preşedintelui în funcție, László Sólyom, pentru un nou mandat, nu a întrunit cele 50 de semnături parlamentare necesare demersului.

Victoria candidatului partidului FIDESZ este departe de a constitui o surpriză. Majoritatea de două treimi de care se bucură în legislativ guvernul condus de Viktor Orbán îi permite să facă tot ceea ce doreşte. Şi tocmai în semnalele pe care alegerea noului preşedinte pare a le transmite, mai degrabă decât în alegerea sa, constă principala semnificație a evenimentului. Mandatul predecesorul lui Schmitt în această funcție, mai degrabă una ceremonială decât executivă, expiră la 5 august. Sólyom, independent din punct de vedere politic, fusese ales în înalta funcție în 2005, şi potrivit prevederilor constituționale ar fi putut fi redesemnat pentru un al doilea mandat. Poziția şi-o datora tocmai partidului lui Orbán, care a beneficit în 2005 de ruptura din coaliția Socialiştilor cu micul partid al Democraților Liberi, ai cărui reprezentanți s-au abținut de la vot, facilitând astfel victoria lui Sólyom asupra candidatei Socialiştilor, Ildikó Lendvai.

Departe de a fi un apropiat al Socialiştilor, cu ale căror poziții s-a aflat nu odată la polul opus, Sólyom este jurist de profesie, îndeplinind între 1990-1998 funcția de preşedinte al Curții Constituționale a Ungariei. Ca atare, nu a fost dispus să închidă ochii la încercările mult prea ostentative ale FIDESZ-ului, aflat la guvernare din luna mai, de a monopoliza şi mai ales de a politiza întregul spectru politic maghiar. Cel mai recent exemplu al acestei intenții îl constituie încercarea noilor guvernanți de a trece în subordinea unilatelală a guvernului prerogativa desemnării judecătorilor Curții Constituționale. Exercitându-şi dreptul de veto, Sólyom a retrimis parlamentului spre reexaminare controversata lege. De altfel, el şi-a exprimat şi reținerea față de un alt proiect de lege ce urma să fie înaintat legislativului, amânat în ultimul moment chiar în ziua alegerii noului preşedinte. Proiectul unifică toate mijloacele mass media de stat sub aceeaşi umbrelă, într-o aparentă încercare de a institui controlul asupra radioului, televiziunii şi agenției naționale de ştiri MTK, toate fiind, printre altele, însărcinate oficial cu „promovarea unității națiunii maghiare”. După alegerea lui Schmitt nu mai există niciun pericol ca această lege să fie retrimeasă parlamentului.

Într-adevăr, noul preşedinte este binecunoscut ca executant disciplinat al ordinelor lui Orbán. Primul său discurs în calitate de preşedinte a reflectat, de altfel, strânsa legătură, Schmitt menționând, aşa cum o face FIDESZ, necesitatea schimbării constituției. Un preşedinte, a spus, trebuie să fie neutru din punct de vedere politic, dar nu din punct de vedere al valorilor pe care le reprezintă. A adăugat că este exponentul valorilor creştine şi a celor naționale, adică aceleaşi valori cu care se identifică oficial partidul de guvernământ. După alegerile din luna aprilie, Schmitt fusese desemnat preşedinte al parlamentului, funcție în care va fi după cât se pare înlocuit de un alt fidel al lui Orbán, László Kövér. În vârstă de 68 de ani, Schmitt îşi datorează reputația în primul rând succeselor din lumea sportului. A fost de două ori, în 1968 şi în 1972, campion olimpic la scrimă, şi a ocupat diferite funcțiuni în cadrul Comitetului Olimpic Internațional. Şi în Parlamentul European, unde a fost ales pe listele FIDEZ în 2004 şi în 2009, s-a ocupat printre altele cu sportul. În cadul acestui forum, a obținut în 2009 poziția de vicepreşedinte, în care, după alegerea sa ca speaker al parlamentului budapestan, a fost înlocuit de nimeni altul decât László Tőkés. Beneficiază şi de experiență diplomatică, îndeplinind funcția de ambasador în Spania între 1993-1997 şi în Elveția între 1998-2002. Ca preşedinte al statului, ar fi preferabil să folosească această experiență, mai degrabă decât pe cea de floretist. Dar, judecând după cele afirmate în ajunul alegerii sale, nu pare a fi cazul. Ca preşedinte, afirmă Schmitt, doresc să reprezint nu numai cele două treimi [care au optat pentru FIDESZ la ultimele alegeri], ci trei sau poate chiar patru treimi (sic!) ale ungurilor, deoarece îmi doresc să-i reprezint şi pe maghiarii aflați peste granițe”.
XS
SM
MD
LG