Linkuri accesibilitate

Doina Ioana Străisteanu: „Pentru prima dată, CEDO, în ceea ce ţine de cazul din Transnistria, a recunoscut că grafia şi etnia fac parte din viaţa privată a unui om, că ei au dreptul să se identifice că sunt moldoveni şi că limba lor este cea română cu grafie latină”.


Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă.

Începem ca de obicei cu ştirile, principalele evenimente ale săptămânii trecute vă sunt prezentate de colega mea, Diana Răileanu.

Ştiri:
----------------------------------------------------------------------------------------------------------
Inundaţiile din lunca Prutului au afectat peste 85 de localităţi din 16 raioane ale Republicii Moldova, făcând necesară evacuarea a mii de persoane. Sute de case au fost afectate sau distruse. În satul Nemţeni, apele au făcut cel puţin două victime. În lichidarea consecinţelor calamităţii au fost antrenate forţele armate. Primele ajutoare umanitare au venit din România, ea însăşi lovită puternic de inundaţii. Ploile abundente din Ucraina au ridicat şi nivelul apelor râului Nistru, dar nivelul lor nu prezintă deocamdată vre-un pericol.

O judecătorie din Tiraspol a prelungit cu încă 30 de zile arestul jurnalistului independent Ernest Vardanean, ţinut în detenţia securităţii transnistrene din 7 aprilie sub acuzaţia de spionaj. Avocatul Alexandru Postică a declarat că nici el, nici soţia lui Vardanean şi nici Misiunea OSCE în Moldova nu au fost informaţi despre şedinţa de judecată. Cazul Vardanean a fost comunicat Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Organizaţia Promo-Lex a anunţat că un alt tânăr deţinut la Tiraspol, Boris Mozer, a cărui cauză a fost acceptată spre examinare în regim de urgenţă de către înalta curte de la Strasbourg a fost pus în libertate. Boris Mozer a fost eliberat din sala de judecată, însă instanţa i-a aplicat o pedeapsă convenţională de 7 ani privaţiune de libertate, cu 5 ani de suspendare. Boris Mozer în vârstă de 22 de ani a fost arestat în 2008 sub acuzaţia că ar fi prejudiciat compania Interdnestrcom la care lucra ca manager. Părinţii băiatului susţin însă că fiul lor, care vorbeşte fluent câteva limbi străine, a fost arestat pentru că avea mai multe contacte în străinătate. Cauza lui Boris Mozer este a doua comunicată la CEDO în 2010, după cauza Matcenco, ambele fiind similare cauzei Ilaşcu din 2004, în care Moldova şi Rusia au fost condamnate pentru grave violări ale drepturilor omului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

Reunită la Oslo, Adunarea Parlamentară a OSCE a anunţat că susţine cererea preşedintelui interimar Mihai Ghimpu privind retragerea trupelor şi armamentului rusesc din regiunea transnistreană. Ghimpu a cerut Rusiei să-şi retragă necondiţionat rămăşiţele armate printr-un decret care proclamă 28 iunie drept „Ziua ocupaţiei sovietice”.

Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a declarat că reglementarea transnistreană stagnează pentru că „nu este limpede cine conduce” Moldova şi că lucrurile vor fi mai clare, poate, după alegerile moldovene din toamnă. În replică, preşedintele interimar Mihai Ghimpu a spus că Rusia inventează mereu pretexte pentru a amâna retragerea trupelor şi muniţiilor sale din Transnistria.

Autorităţile moldovene au anunţat că sunt în aşteptarea unor explicaţii oficiale din partea Rusiei, care a blocat importul vinului moldovenesc. Moscova a ameninţat cu un nou embargo asupra vinurilor din Moldova, după semnarea de către Mihai Ghimpu a decretului privind retragerea trupelor ruse. Ghenadi Onişcenko, sanitarul-şef al Rusiei a negat că înăsprirea controlului vinurilor importate din Moldova ar avea vreo conotaţie politică.

Parlamentul Republicii Moldova a decis ca referendumul constituţional pentru revenirea la alegerea şefului statului prin vot popular va avea loc pe 5 septembrie. Opoziţia comunistă a anunţat că va boicota plebiscitul.

România a deschis două consulate noi la Bălţi şi Cahul pentru locuitorii din regiunea de sud şi nord a Republicii Moldova. Autorităţile române şi moldovene speră că activitatea lor va micşora aglomeraţia la consulatul din Chişinău.

Cel mai mare schimb de agenţi între Rusia şi Statele Unite de după sfârşitul războiului rece s-a produs săptămâna trecută la Viena. Rusia a eliberat patru deţinuţi, în schimbul a zece persoane arestate recent în Statele Unite. Printre cei eliberaţi de Moscova se află şi savantul Igor Sutiaghin, care s-a aflat 5 ani în detenţie şi pe care organizaţia Amnesty International l-a declarat drept deţinut politic.

Şi… aflată la Tbilisi, la finalul unui turneu în Europa de Răsărit şi Caucazul de Sud, secretarul de stat american Hillary Clinton a declarat ca administraţia de la Washington este fermă în susţinerea integrităţii teritoriale a Georgiei şi nu acceptă ideea unor „sfere de influenţă” în regiune. Doamna Clinton şi-a exprimat îngrijorarea privind planurile Rusiei de a construi baze militare permanente în cele doua republici secesioniste, Abhazia şi Osetia de Sud. În declaratii făcute presei, şefa diplomaţiei americane a vorbit despre „ocupaţia” regiunilor Georgiei, cerând Rusiei să îşi respecte angajamentele internaţionale şi să se retragă din aceste regiuni. Abhazia si Osetia de Sud au fost recunoscute ca state de către Rusia după războiul ruso-georgian din 2008. Anterior, la Kiev, doamna Clinton şi ministrul ucrainean de externe au convenit ca ţările lor să-şi „dubleze eforturile” pentru găsirea unei „soluţii negociate” a conflictului transnistrean la convorbirile în formatul 5+2, din care pe lângă Chişinău şi Tiraspol fac parte OSCE, Rusia şi Ucraina ca mediatori, şi, cu statut de observatori – Uniunea Europeană şi Statele Unite.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Radu Benea: Săptămâna trecută a fost una bogată în schimburi de replici dintre Chişinău şi Moscova pe cele mai diferite, s-ar părea, teme: de la cea a retragerii trupelor ruse până la cea a calităţii vinurilor moldoveneşti care, odată ajunse în Rusia, brusc s-a înrăutăţit. Moscova a continuat să critice recentul decret al preşedintelui interimar Mihai Ghimpu, care a declarat 28 iunie drept „Ziua ocupaţiei sovietice” şi a cerut retragerea necondiţionată a actualelor trupe ruse din Moldova, respectiv, şi ele de ocupaţie. Pe acest fundal, la Viena a avut loc o nouă rundă de consultări în format complet 5+2 – cu o agendă destul de ambiţioasă: de la problema liberei circulaţii şi până la cea a garanţiilor politice de reglementare, - dar se pare cu rezulate modeste. Înainte însă de reuniunea de la Viena, vicepremierul Victor Osipov a vizitat Moscova, iar corespondenta noastră Valentina Ursu l-a întrebat cu această ocazie despre perspectivele reluării unor negocieri consistente în chestiunea transnistreană şi speranţele ca Federația Rusă să adopte o poziție constructivă.

Victor Osipov
Victor Osipov: „Necesitatea de a relansa negocierile pentru rezovarea problemei transnistrene este incontestabilă, dar, în acelaşi timp, sarcina se prezintă a fi una dificilă. Şi însuşi faptul, că asemenea negocieri la nivel oficial nu se poartă din primăvara anului 2006 este un argument în acest sens. Nu singurul argument al dificultăţii. Şi situaţia de moment, sau situaţia actuală conţine o serie întreagă de factori, care fac din această sarcină una deloc uşoară. Am reuşit să atragem atenţia comunităţii internaţionale asupra faptului, că procesul stagnează şi trebuie să fie reluat. Am obţinut inclusiv luări de poziţie la cel mai înalt nivel.”

Europa Liberă: O ultimă ar fi declaraţia Secretarului de stat al Statelor Unite şi ministrului ucrainean de Externe, care au convenit ca ţările lor să-şi dubleze eforturile pentru găsirea unei soluţii negociate a conflictului transnistrean la convorbirile formatului 5+2.

Victor Osipov: „Eu cred şi sunt convins, că aceste luări de atitudine, aceste implicări mai active sunt un rezultat, pe de o parte, al activităţii intense a diplomaţiei moldoveneşti, a structurii Guvernului, care se ocupă cu reintegrarea, pentru că am purtat negocieri bilaterale în capitalele ţărilor, organizaţiilor şi cancelariilor, care sunt implicate, inclusiv, cele pe care le-aţi pomenit. Sigur, au fost şi documentele anterioare: Merkel-Medvedev, Medevedev-Ianukovici, mai multe implicări, însă...”

Europa Liberă: Domnule Osipov, nu ştim care e poziţia Moscovei.


Victor Osipov: „Moscova îşi spune punctul de vedere prin diplomaţii săi şi vizita mea acolo a fost într-un moment, în care relaţia Chişinăului cu Moscova s-a complicat un pic. Şi era necesar, cred, că înaintea de reuniunea 5+2 de la Viena, să facem un schimb de păreri, să luăm temperatura la Moscova, cum s-ar spune.”

Europa Liberă: Sunt supăraţi demnitarii ruşi pe Decretul semnat de domnul Ghimpu?

Victor Osipov: „Se întrevede din documentele emise de la Moscova de diferite instanţe. Însă eu aş vrea să spun, că acum e altceva – eu cred că totuşi aspectul emoţional al reacţiei, pe care Moscova a avut-o, în special prin intermediul Dumei de stat, nu este cel mai important. Nu cred că va produce şi efecte practice de aceeaşi anvergură. Este şi o percepţie a mea personală, dacă vreţi. Şi, evident, o speranţă.

Întrucât de relaţiile Republicii Moldova cu Federaţia Rusă depind foarte multe sectoare, şi economice, dar iată şi în diplomaţie, şi în cazul nostru şi în rezolvarea problemei transnistrene. Noi nu am discutat despre supărări. Noi am discutat despre agendă şi despre situaţia în procesul de reglementare transnistreană. Însă prezentările care s-au făcut arată că această situaţie este văzută ca una dificilă şi nu se promit, deocamdată, progrese, care ar fi surprinzătoare în ceea ce priveşte procesul de negocieri”.

Europa Liberă: Domnule vicepremier, în paralel, discutaţi şi despre aceste cazuri Vardanean, Cazac?

Victor Osipov: „De fiecare dată punem această problemă. Nu pot, însă, comunica astăzi, că am fi obţinut un angajament mai eficient din afară pentru a soluţiona această problemă, generată de autorităţile transnistrene. Poziţia reprezentanţilor Federaţiei Ruse în acest moment este, că problema trebuie să fie rezolvată în interior.”

Europa Liberă: Cel puţin partenerii Dumneavoastră ruşi recunosc că este o încălcare a dreptului omului?

Victor Osipov: „Ei nu doresc să se implice şi practic ne-au anunţat acest lucru, să se implice de o manieră mai activă nici chiar în comentarea acestei situaţii. Probabil, pentru a nu crea impresia, că ar avea o influenţă mai mare asupra situaţiei.”

Europa Liberă: Bine, şi totuşi dacă aceste dosare ajung să fie puse pe rol la CEDO, atunci este invitată şi partea rusă în aceste dosare. Avem cazul Ilie Ilaşcu, avem alt caz mai recent acuma.

Victor Osipov: „Cazul Boris Mozer, recent a produs anumite efecte. Mozer a fost eliberat în mod condiţionat. Sunt şi alte cazuri anterioare, sunt cazuri care aşteaptă să le vină rândul, sunt puse pe rol la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Deci, nu trebuie să credem, că responsabilii sus-puşi de la Moscova nu-şi dau seama de această perspectivă. Concluzia este simplă: înseamnă că ei sau îşi asumă consecinţele, acceptă, admit aceste consecinţe, sau în mod principial, într-adevăr evită să se implice deschis în gestionarea unor situaţii de criză în regiunea transnistreană.”

Radu Benea: vicepremierul Victor Osipov, oaspetele ediţiei noastre de astăzi, într-un interviu relalizat de Valentina Ursu.

Aşa cum anunţam în debutul emisiunii, săptămâna trecută a devenit cunoscut că petiţiile a trei şcoli cu predare în grafia latină din regiunea transnistreană vor fi examinate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Judecătorii curţii au decis în unanimitate că cererile celor 170 de reclamanţi, părinţi, copii şi profesori de la liceele din Bender, Grigoriopol şi Rîbniţa, întrunesc toate criteriile pentru a fi examinate în fond. Lucru care, după părerea juriştilor de la Promo-lex, care reprezintă cele trei şcoli la CEDO, ar însemna că există premise ca dosarul să se sfârşească în mod favorabil pentru cetăţenii moldoveni care au depus plângerea.

CEDO, Strasbourg
CEDO a constatat că cetăţenii moldoveni din Transnistria nu au remedii pentru situaţia lor. Şi asta pentru că, pe de o parte hotărîrile judecătoreşti ale organelor competente din Republica Moldova nu suînt executate pe teritoriul republicii, iar pe de altă parte Federația Rusă nu-şi recunoaşte jurisdicţia asupra regiunii transnistrene. Prin urmare reclamanţii nu pot sesiza nici autorităţile ruse despre lezarea drepturilor. Iar o eventuală cale de atac în instanţele transnistrene e considerată de curtea europeană ineficientă, deoarece constrîngerile la care sunt supuşi cetăţenii moldoveni din Transnistria tocmai sînt posibile din cauza actelor normative valabile în regiune, fiind vorba în special de interzicerea utilizarea grafiei latine.

Doina Ioana Străisteanu, unul dintre juriştii care-i apără pe reclamanţi, consideră că această decizia chiar şi intermediară a curţii ar pune punctul pe „i” în problema nerespectării drepturilor moldovenilor care vor să studieze româna în grafie latină: „Pentru prima dată curtea, în ceea ce ţine de cazul din Transnistria, a recunoscut că grafia şi etnia fac parte din viaţa privată a unui om, că părinţii au dreptul să-şi transfere bagajul cultural şi tradiţiile etnice moştenitorilor, adică copiilor lor, că ei au dreptul să se identifice că sînt moldoveni şi că limba lor este cea română cu grafie latină.”

În ce măsură însă o asemenea decizie şi un eventual cîştig de cauză la CEDO ar putea garanta mai multe drepturi pentru cei care locuiesc în regiunea transnistreană? Directorii liceelor care au depus plîngere la curtea europeană spun că hărţuirile nu slăbesc şi că le este greu să creadă că autorităţile îşi pot schimba comportamentul. În timp ce mai mulţi experţi se arată şi ei sceiptici în acest sens, juriştii de la Promo-lex speră totuşi ca o decizie favorabilă să poată influenţa evoluţiile în această regiune, speranţă alimentată de mecanismele prin care Consiliul Europei urmăreşte să fie puse în aplicare deciziile CEDO şi să sancţioneze pe cei care nu se conformează.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------
Cine garantează respectarea drepturilor omului în Transnistria? – este întrebarea pe care am adresat-o mai multor oameni întâlniţi, la întâmplare, pe străzi din Tiraspol şi Bender.

„Nu cred că avem din ăştia. Fiecare-i cu problemele sale. Nimeni nu te poate apăra. La noi e o anarhie totală”.

„La noi mulţi judecători sunt corupţi. Cine are bani, acela şi are dreptate”.

„Formal, poate că există. Dar, nimănui nu-i pasă de oameni. E multă birocraţie”.

„În general, e preşedintele. De fapt, conform constituţiei preşedintele trebuie să fie garantul respectării drepturilor omului. Sunt sigură că e aşa. Cel puţin aşa a fost în toţi aceşti ani”.

„Eu cred că nu e numai preşedintele. Conform constituţiei – da. Însă în viaţa de zi cu zi, orice conducător trebuie să respecte drepturile celor din subordinea sa. Drepturile noastre sunt uneori încălcate. Din varii motive. Există factori subiectivi, există şi factori obiectivi – atunci când, spre exemplu, e vorba de lacune în legislaţie, ca-n orice ţară”.

„Eu şi prietenul meu credem că nu există garanţi ai drepturilor noastre, de fapt, nici măcar unul singur. Mi s-a întâmplat nu o singură dată să mi se încalce drepturile. Dacă ţi se întâmplă aşa ceva, trebuie să te aperi, oricât te-ar costa, să dovedeşti că ai dreptate, altfel nu vei avea izbândă”.

„Aici nici o instituţie nu-ţi poate garanta drepturile. Dacă va fi să mi se întâmple, atunci voi merge direct la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Aici n-are nici un rost, pentru că întreg sistemul este corupt. Toţi cinovnicii îşi construiesc case, poftim, pot să vă arăt, chiar acolo, se plimbă cu maşini pe care de fapt nu şi le pot procura. Oraşul nu se dezvoltă, lumea sărăceşte în continuu. De aia am plecat şi eu acum cinci ani. Vin numai să-mi văd părinţii”.

„Eu cred că Rusia e garantul drepturilor noastre. Este un stat respectat în toată lumea. Atâta timp cât aici se află armata sa, în principiu, n-avem de ce ne teme”.

„Cinstit? Eu cred că nimeni. Pe cine ai putea conta, pe organele puterii? Nu. Aici totul e corupt, inclusiv întreg sistemul judecătoresc. Aici totul se rezolvă cu bani. Dacă nu ai bani, înseamnă că eşti un nimeni. Aici, nu îmi voi găsi dreptatea”.

„Fiecare om trebuie să cunoască legea şi dacă i se pare nedreaptă atunci să vină cu modificarea respectivă. Dar, lumea de regulă nu face decât să se revolte, pentru că nu ştie cum să-i apere drepturile şi nici la cine să apeleze”.


Radu Benea: Opinii, culese la întâmplare, pe străzi din Tiraspol şi Bender.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Prezentatorul ei, Radu Benea Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG