Linkuri accesibilitate

Trei inițiative de amendare a legii privind declarația de avere a funcționarilor publici

Declaraţiile de avere ale demnitarilor sunt nu doar un instrument de verificare a onestităţii aleşilor poporului, dar şi hârtia de turnesol prin care este testată disponibilitatea demnitarilor de a combate, la modul practic, corupţia în rândul funcţionarilor plătiţi din banii publici. Deşi al treilea an, organele de drept constată că legea nu funcţionează şi demnitarii care au averi ilicite nu pot fi traşi la răspundere, legislatorii nu mai apucă să modifice legislaţia astfel încât să fie pus în aplicare un mecanism sigur de tragere la răspundere a demnitarilor care sfidează legea.

După verificarea a peste 15 mii de declaraţii pe venit pentru anul 2009 depuse de funcţionarii publici, pe care legea îi obligă să-şi declare veniturile, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei a instrumentat şi a trimis în judecată 5 cauze penale. Instanţa însă i-a achitat pe demnitari, pe motiv că legiuitorul nu a prevăzut pedeapsă penală pentru încălcarea legislaţiei cu privire la declararea veniturilor. Demnitarii care tăinuiesc veniturile, nu le declară sau nu le pot justifica - de fapt nu riscă nimic, spune vicedirectorul CCCEC, Gheorghe Rusu. El precizează că “aceştia pot fi sancţionaţi doar disciplinar la locul de muncă, dar până acum nu au fost aplicate astfel de sancţiuni”.

Gheorghe Rusu: “Avem 18 573 de funcţionari publici care sunt obligaţi prin lege să depună declaraţii. Au fost depuse 15 580. Este o diferenţă de vreo 3 mii. Şi 120 încălcări depistate în cadrul verificărilor. Dacă examinăm din punct de vedere juridic toate actele respective, ele lasă loc pentru interpretare şi pentru neexecutarea lor. Legea 1264 nu contine un mecanism clar pentru executarea ei. Însăşi forma declaraţiei are un caracter neclar. De către diferite instituţii este interpretată diferit, inclusiv şi de către funcţionarii publici. Şi dacă se instituie anumite norme, anumite reguli şi nu este responsabilitate pentru încălcarea lor, atunci rămâne doar o declaraţie, o bună intenţie de a face regulă, în consecinţă, avem ce avem”.

Acum 3 ani procurorii anticorupţie declarau în cadrul unei şedinţe a Clubului Jurnaliştilor de Investigaţie că în urma unor verificări făcute la iniţiativa procurorilor în Serviciul Vamal, Poliţie şi Ministerul Dezvoltării Informaţionale s-a constatat că fiecare al treilea funcţionar ar trebui să fie cercetat penal pentru faptul că ar avea avere ilicită. Pentru că nu puteau porni urmăriri penale împotriva acestora din cauza imperfecţiunii legii, Procuratura Anticorupţie a înaintat Parlamentului, la începutul anului 2008, un şir de propuneri de modificare a legislaţiei, dar acestea nu au mai fost incluse într-o iniţiativă legislativă care să ajungă în dezbaterile deputaţilor. O initiativă separată a fost depusă în Parlament şi de către deputatul Veaceslav Untilă, care, la fel, nu s-a materializat într-un act legislativ.

Efim Obreja (Transparency International Moldova)
Expertul Transparency International Moldova, Efim Obreja spune că în ultimii trei ani şi societatea civilă a înaintat Guvernului şi Parlamentului expertize şi propuneri pentru îmbunătăţirea legislaţiei, toate în conformitate cu prevederile şi cerinţele documentelor şi instituţiilor internaţionale, dar acestea, de regulă, nu-şi găsesc loc în documentele finale. Prin urmare, spune Obreja, “constatăm că fiecare guvernare nu doreşte real să fie transparentă şi astfel se încălcă şi dreptul cetăţenilor de a-i monitoriza pe demnitari şi a le cere socoteală pentru ceea ce fac sau nu fac”.

Efim Obreja: “Cu luptă trebuie să afli ce proprietăţi au funcţionarii. Trebuie să excludem normele ce îngrădesc accesul la informaţie. Asta ar însemna că e transparenţă: toţi ştiu cine şi ce are. Mai este necesitate de a modifica legea, încât oricine să poată sesiza instituţia care controlează patrimoniul demnitarilor: fie persoană fizică, fie persoană juridică. Asta antrenează toată societatea să vadă: funcţionarul X sau Y are aşa proprietăţi, dar nu sunt încluse în declaraţia pe venit”.

O investigaţie efectuată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice arată că numai pe parcursul anului 2009 cel puţin 7 deputaţi, care au deţinut anterior şi funcţii influente în structurile de stat, şi-au procurat automobile de lux care depăşesc bugetul anual al familiei, iar mai mult de 15 demnitari au uitat să includă în declaraţiile de avere unul sau mai multe automobile considerate de lux pe care le au în proprietate. Această informaţie a putut fi verificată doar după ce Ministerul Tehnologiilor Informaţionale a fost obligat, intr-un proces de judecată, să facă publice informaţiile despre automobilele înregistrate pe numele demnitarilor.

Anul acesta, pentru prima dată, Comisia Centrală de Control a declaraţiilor de venituri a constat că unii deputaţi, procurori, judecători şi alţi funcţionari publici şi-au tăinuit o parte din bunuri şi nu le-au indicat în declaraţiile de avere. Cu toate acestea, demnitarii nu au putut fi traşi la răspundere. Drept urmare, Ministerul Justiţiei a iniţiat un grup de lucru, care a pregătit deja un set de amendamente la legislaţia privind controlul şi declararea veniturilor. Proiectul viitoarei legi a fost trimis spre avizare ministerelor abilitate. Şansele acestuia de a se transforma într-un act normativ sunt mai mult decât modeste, costată la unison angajaţi ai organelor de drept şi experţi din mediul societăţii civile, şi asta pentru că parlamentarii au acum alte priorităţi.
XS
SM
MD
LG