Linkuri accesibilitate

Un tînăr congolez a învățat limba română în numai trei luni, în timp ce primarul din Bălți o „studiază” fără succes de 19 ani.


Aflu, graţie agenţiei DECA-press, că recent a avut loc o masă rotundă consacrată felului în care funcţionarii alolingvi studiază limba română. Prezent la această întrunire, primarul de Bălţi, Vasili Panciuk, a făcut o mărturisire curioasă: „Studiez limba de stat din 1991, dar, din păcate, nu posed cunoştinţe suficiente pentru a putea comunica bine”. În opinia lui Vasili Panciuk, metodologia de studiere a limbii române alias moldoveneşti lasă de dorit. Pe deasupra, în capitala de nord nu există „un mediu de comunicare în limba română”.

Ce să spun? Aş remarca mai întîi consecvenţa lăudabilă-uluitoare a primarului de Bălţi. Să tot încerci timp de 19 ani (!) să înveţi limba română e un efort colosal care impune respect. Puţini oameni dau dovadă de o atare consecvenţă în însuşirea unei limbi străine, fie că e sau nu de stat. Păcat doar că rezultatul dorit se lasă aşteptat atîta amar de vreme. Eu unul, mărturisesc cu jenă, aş renunţa să mai studiez o limbă după ce eforturile mi-au fost zadarnice aproape două decenii. Vasili Panciuk, probabil, nu poate renunţa pentru că e primar. Ingrată situaţie.

Mă întreb ce s-ar putea face? Cum ar putea fi ajutat primarul de Bălţi? Sincer să fiu, nu ştiu. E posibil, după 19 ani de efort inutil, nici metodologia modificată să nu-i fie de folos. Iar mediul... mă tem că va mai rămîne încă multă vreme aşa cum este. Aşa stînd lucrurile, ce soluţie mai poate exista?

Impresia mea e că primarului de Bălţi ar putea să-i fie utile discuţiile cu funcţionarii şi politicienii alolingvi care, în ciuda mediului potrivnic, au reuşit totuşi să înveţe limba română/ moldovenească/de stat. Şi doar există aici asemenea reprezentanţi ai minorităţilor care vorbesc fluent limba română. Să-l luăm bunăoară pe politicianul Valentin Krîlov. Acesta nu numai că vorbeşte bine româneşte, ci şi profită din plin de cunoştinţele sale, fiind invitat mereu la dezbateri pe teme social-politice care se poartă în limba de stat.

Pe mine m-a frapat însă cu deosebire un tînăr din Congo care a venit să studieze la Chişinău şi care a apărut recent într-o emisiune a lui Efim Josanu. Acel tînăr congolez învăţase română în numai trei luni şi vorbea nu mai rău decît un ţăran din lunca Prutului! Întrebat cum de a reuşit această performanţă rapidă, tînărul african a spus că pur şi simplu a vrut să înveţe limba şi a învăţat-o.
XS
SM
MD
LG