Linkuri accesibilitate

Valentina Ursu în dialog cu Loretta Handrabura, ministru adjunct al educației


Pentru anul universitar 2010-201, instituţiilor din subordinea Ministerului Educaţiei le-au fost repartizate 5230 locuri cu finanţare bugetară şi 9575 locuri în bază de contract, cu achitarea taxei pentru studii. Planul de admitere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului, prevede locuri cu destinaţie specială pentru absolvenţii instituţiilor de învăţămînt preuniversitar din localitatile de est ale Moldovei: 550 locuri pentru învăţămîntul superior. Este preconizată organizarea admiterii la circa 170 de specialităţi. Despre admitere vorbim in aceasta dimineata cu Loretta Handrabura, viceministra educatiei.Va mai amintiti despre vara anului cand ati luat calea studentiei?

Europa Liberă: Vă mai amintiţi despre vara, când aţi luat calea studenţiei?

Loretta Handrabura: „Perfect îmi amintesc, doamna Ursu. Emoţiile întotdeauna în aceste perioade, când eşti într-un sistem educaţional de absolvire, de exemplu, a şcolii medii generale, sau în cazul dat al liceului, sunt probabil unice. Fiindcă atunci puntea vieţii de acum se direcţionează spre mai multe opţiuni. Şi sunt emoţii nu numai pentru absolvenţi, dar deopotrivă şi pentru părinţi. Desigur şi pentru pedagogii care i-au format în traseul lor educaţional.”

Europa Liberă: Pe timpul nostru erau 7-8, chiar 10 candidaţi pe un loc. Cum ar putea influenţa criza opţiunile candidaţilor? Criza de locuri de muncă ar putea îndruma tinerii spre facultate? Sau mai puţin, comparativ cu alţi ani?

Loretta Handrabura: „Eu cred că tocmai asta ar trebui să constituie un motiv, pentru ei ca să acceadă la studii. Să aibă o calificare. Fie de nivel de învăţământ secundar profesional, sau mediu de specialitate, sau superior, aşa încât în perioade de criză să fie competitivi atât pe piaţa din Republica Moldova, dar şi pe pieţele din afara Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Cum se stabileşte cota candidaţilor, să zicem, din mediul urban, din mediul rural?

Loretta Handrabura: „Eu vă zic: anul ăsta noi chiar avem nişte modificări, care sunt în avantajul categoriilor de absolvenţi, indiferent de mediul de rezidenţă. Cotele de admitere rurală-urban sunt în proporţie de 90 pentru rural şi 10 procente pentru urban, urbanul însemnând municipiul Chişinău şi Bălţi.

O noutate, pe care trebuie s-o cunoască absolvenţii şi candidaţii pentru admiterea 2010 este, că cotele de admitere pentru şcoala medie, BAC şi colegiu sunt diferite de 2009. În 2009, 10 procente se alocau pentru absolvenţii şcolii medii, 80 procente erau pentru absolvenţii de BAC şi 10 procente pentru cei din colegiu. Anul acesta, deoarece numărul de absolvenţi ai şcolilor medii este mai mic, respectiv, s-a diminuat cifra. Este de opt procente. În schimb, s-a majorat pentru absolvenţii de BAC, care sunt mai mulţi. Sunt 28 839, aproape 29 de mii şi, respectiv, 10 procente au rămas pentru absolvenţii de colegiu.”

Europa Liberă: Vorbiţi un pic şi despre alte facilităţi.

Loretta Handrabura: „O noutate, care tocmai corespunde cu drepturile omului la studii, dreptul internaţional, asigurat nu numai în Republica Moldova, dar şi în toate ţările – censul de vârstă. Până anul acesta, toate documentele noastre şi admiterea prevedea censul de vârstă de până la 35 de ani. Altfel spus, persoanele care doreau să-şi contnue studiile, mai cu seamă la învăţământul de zi, dar şi frecvenţă redusă, întâlneau acest impediment. Or, noi l-am exclus.”

Europa Liberă: Niciodată nu-i târziu să faci carte.

Loretta Handrabura: „Categoric şi dacă ne uităm la universităţile din lume, întălnim persoane, care şi după vârsta pensionării doresc să-şi continue studiile. Este alegerea lor.”

Europa Liberă: Pentru anumite categorii defavorizate de candidaţi, înmatricularea cu finanţare bugetară prevede facilităţi?


Loretta Handrabura: „Exact. Prin concurs separat, în limita locurior repartizate cu finanţare bugetară, 15% din locuri se rezervează pentru copii orfani, copiii rămaşi fără îngrijirea părinţilor, cu statut de copil orfan, copiii invalizi de gradul unu şi doi cu deficienţe fizice şi senzoriale. Desigur, că tot în aceste categorii intră şi copiii ai căror ambii părinţi sunt invalizi sau părinţii cărora au participat la acţiunile militare pentru apărarea integrităţii şi independenţei Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Era şi o hotărâre de Guvern, care prevedea locuri cu destinaţie specială pentru absolvenţii instituţiilor preuniversitare din localităţile de est ale Moldovei.

Loretta Handrabura: „Categoric. Asta este o categorie aparte. Noi 15 % alocăm din numărul total de locuri la fiecare specialitate pentru aceste categorii menţionate. În ele mai intră şi copiii din familiile cu trei şi mai mulţi copii. Spun asta, ca să cunoască şi părinţii.

În cele cinci categorii pe care le-am enunţat deja, pentru absolvenţii instituţiilor din raioanele de est – noi avem prevăzute 550 de locuri, în învăţământul superior cu destinaţie specială, aşa i se spune. Şi la aceste locuri pot candida absolvenţi ai şcolilor din Est ale Republicii şi din municipiul Bender. Inclusiv din şcolile, care au studiat conform programelor de învăţământ, aprobate de Ministerul de Educaţie, precum, şi aici este o specificare care nu a existat în anii precedenţi, precum şi absolvenţii liceului „Alexei Mateevici” din satul Sănătăuca, raionul Floreşti, originari din localităţile de est. Aceste categorii din raioanele de est pot candida fie pentru aceste 550 de locuri, sau pot participa şi la concursul pentru cota de 15 la sută, de care aminteam mai sus, stabilită în regulamentul nostru de admitere, punct 11. Colegii din comisiile de admitere cunosc acest lucru.”

Europa Liberă: Din câte am înţeles, pentru că m-am documentat, era preconizat organizarea admiterii la circa 170 de specialităţi. Se zice, cu mici excepţii, tinerii absolvenţi de liceu sunt aşteptaţi să se orienteze spre domeniile consacrate deja cu o concurenţă ridicată la concursul de selecţie – economie, drept, medicină, farmacie, relaţii internaţionale. Astea au devenit mai atractive în ultimii ani.

Loretta Handrabura: „Aşa este. Şi anul acesta chiar ponderea locurilor rezervate, cea mai mare este pentru specialităţile economice, limbi moderne, politologie, relaţii internaţionale, drept, anumite specialităţi medicină generală, de acum din domeniul sănătăţii şi inginerie, cibernetică, informatică. Acestea, într-adevăr, sunt specialităţile cele mai solicitate.”

Europa Liberă: Şi tot mai puţini la pedagogie.


Loretta Handrabura: „Tot mai puţini nu pot să zic. Dacă vă uitaţi la numărul per total de locuri alocate pentru pedagogie, el nu este mic. Faptul că candidaţii preferă să meargă la aceste specialităţi considerate în top este, mă rog, altă problemă. Şi aici, desigur, apelul nostru se adresează şi pentru părinţi, şi pentru candidaţii admiterii 2010, ca să se orienteze spre specialităţile, pe care le solicită, într-adevăr, piaţa locurilor de muncă şi din Republica Moldova.

Or, noi avem nevoie şi de asistenţi sociali foarte mult şi chiar locurile sunt foarte multe. Şi de psihologi, fiindcă se preconizează toate instituţiile de învăţământ să aibă o unitate de psiholog, şi de pedagogi şi, desigur, atunci când ei preferă să meargă la specialităţi, unde şi concurenţa este mai mare şi ulterior este foarte greu să te angajezi în câmpul muncii, trebuie din start să conştientizeze acest risc. Dar este opţiunea fiecăruia.”

Europa Liberă: Doamna Handrabura, să ne spuneţi dacă se pot face două facultăţi în paralel? Una la buget şi una cu taxă. E posibil aşa ceva? Sau trebuie neapărat de renunţat la una dintre ele?


Loretta Handrabura: „Se mai întâmplă. De obicei, admiterea conform Regulamentului de admitere, se face doar într-o instituţie de învăţământ. Noi mai atestăm şi avem sesizări atunci, când unii candidaţi, făcându-şi acte duble, depun la două instituţii în paralel. Opţiunea pe care o au şi şansa este să depună, când depun dosarul de concurs pentru admitere, să-şi aleagă trei facultăţi, sau trei specialităţi în ordine descrescătoare. Şi dacă nu a avut şansa să acceadă la un loc bugetar la o specialitate, îi rămâne alternativa pentru altele două, fie tot buget sau contract.”

Europa Liberă: Şi foarte pe scurt: problema căminelor. Cămin şi plata pentru cămin, doar cei de la buget?


Loretta Handrabura: „Să ştiţi, eu am să vă dau cifrele chiar de anul trecut: Noi anul trecut, 2009, am avut 160 de mii de studenţi, le spunem noi, din treapta de învăţământ secundar profesional, colegii şi învăţământ superior. Doar 46 de mii au solicitat cazare în cămin. Şi din aceşti 46 de mii, noi, datorită locurilor disponibile din cele 292 de cămine, mai bine zis 252, că 40 nu sunt funcţionale, am putut acoperi 72 la sută din solicitări. De regulă se oferă în primul rând cămin acelor categorii vulnerabile.”

Europa Liberă: Plata pentru cămin rămâne aceeaşi?


Loretta Handrabura: „Ea variază. Ea variază şi asta trebuie să înţeleagă toată lumea şi să nu se facă speculaţii.”

Europa Liberă: O să mai revenim. Mulţumim foarte mult. Despre admitere am vorbit în această dimineaţă cu Loretta Handrabura, viceministra Educaţiei.
XS
SM
MD
LG