Linkuri accesibilitate

Dorin Chirtoacă: „Toate zilele negre în istoria noastră - 28 iunie 1940, 13 iunie 1941, 6 iulie 1949, 2 martie 1992 şi 7 aprilie 2009 - reprezintă consecinţa directă a ocupaţiei Basarabiei în 1940 de către regimul totalitar comunist”.


În R. Moldova sînt comemorate astăzi victimele celui de-al doilea val al deportărilor din 1949. Istoricii spun că în noaptea de 5 spre 6 iulie au fost ridicate peste 40.000 de familii. De la declararea independenţei, în acest an pentru prima dată la manifestările dedicate deportaţilor au luat parte înalţi oficialități de stat. De la ceremonii au lipsit însă opozanţii puterii. Relatează Lucia Diaconu.

Foşti deportaţi, dar şi membri ai familiilor exilate au venit în scuarul din faţa gării feroviare din Chişinău cu mult înainte de-a începe mitingul comemorativ anunţat de oficialităţi.

Elizaveta Iacub din Băcioi îşi aminteşte că mai întîi au fost ridicaţi buneii săi în 1941: „Şi de-acum în 1949 îi chemau pe părinţii mei. Pe papa îl chemau după ce s-a întors de pe front, şi seara, şi dimineaţa, să se dea în colhoz. Eram şapte copii şi împreună cu părinţii 9 suflete. Acolo am muncit, am lucrat, eu cu sora mai mare şi cu papa. Da mama avea încă copii mici, unul era de 3 luni. Ne-au dus în Tiumenskaia oblasti, Iurghinski raion”.
Azi la Chișinău la comemorarea victimelor deportării


Elizaveta Iacub spune că nici după ce s-au întors în 1956 nu au avut o viaţă mai bună. Doar cu ajutorul unei rude care a riscat mult au fost acceptaţi să se întoarcă în satul natal, fără însă să li se înapoieze casa şi pămîntul confiscate, chiar dacă au trecut de-atunci mai multe zeci de ani.

Şi alţi foşti deportaţi cu care am stat de vorbă mi-au spus că se simt nedreptăţiţi în continuare, pentru că nu li s-a întors averea sau nu au primit compensaţii pe măsură. Prim-ministrul Vlad Filat le-a promis însă ulterior de la microfon că vor fi totuşi despăgubiţi: „Au fost alocaţi bani necesari pentru a veni cu un prim pas important în acest sens. Fiindcă, ştiţi, pînă în prezent această sarcină a fost pusă într-un mod abuziv şi absolut cinic pe seama autorităţilor publice locale. Cu toate că statul e responsabil pentru a îndreptăţi aceşti oameni”.

Vlad Filat și Mihai Ghimpu la comemorare
Premierul a anunţat că a dat dispoziţii să fie deschis şi un muzeu al victimelor deportărilor şi represiunilor, care va funcţiona imediat după reconstrucţie.

Pentru că o altă promisiune mai veche a autorităţilor era să ridice în scuarul din faţa gării un monument al victimelor deportărilor, primarul Chişinăului, liberalul Dorin Chirtoacă a prezentat astăzi macheta sculpturii şi pe autorul acesteia Iurie Platon.

Primarul a spus de la microfon că acesta ar fi un nou început pentru ceea ce înseamnă memoria victimelor deportărilor: „Toate zilele negre în istoria noastră - 28 iunie 1940, 13 iunie 1941, 6 iulie 1949, 2 martie 1992 şi 7 aprilie 2009 - reprezintă consecinţa directă a ocupaţiei Basarabiei în 1940 de către regimul totalitar comunist”.
Primarul Dorin Chirtoacă


Şi preşedintele interimar Mihai Ghimpu a invocat ocupaţia sovietică în discursul său, ca replică adusă colegilor de alianţă care au contestat decretul despre 28 iunie semnat recent: „Ştefan cel Mare, cînd veneau tătarii sau turcii, nu număra cîţi erau ei şi cît e de mare statul cela şi cît e de puternic. Vă chem. Şi pe d-voastră cu capul sus să apărăm, indiferent de faptul dacă vom mînca sau nu gogoşari”. Aluzie la apelul primarului moscovit Iurie Lujkov de-a boicota produsele moldoveneşti, ca răspuns la decretul semnat de Mihai Ghimpu.

O fotografie a celor deportați de sovietici
Tot astăzi, la muzeul de Arheologie şi Istorie a fost deschisă pentru prima dată în Moldova o expoziţie de fotografii, documente şi scrisori trimise din Siberia de deportaţi, dar şi liste cu averea confiscată de la cei care au fost exilaţi.
XS
SM
MD
LG