Linkuri accesibilitate

OSCE și Kazahstanul în contextul crizei din Kirgistan


Kanat Saudabaev președintele în funcție al OSCE

Kanat Saudabaev președintele în funcție al OSCE

„Kazahstanul a acţionat mai mult ca aliat al Rusiei în ceea ce priveşte Kirghistan decât ca preşedinte al OSCE.”


Recenta instabilitate şi ciocnirile interetnice din Kirghistan au reprezentat un test serios pentru Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi pentru Kazahstan, care deţine în prezent preşedinţia rotativă a OSCE. Analiştii se tem că Kazahstanul nu a trecut testul, pentru că a pus propriile interese naţionale mai presus de atribuţiile de lider al corpului de securitate al regiunii Eurasia. Paul Hodorogea rezumă analiza corespondent Radio Europei Libere Robert Coalson.

Kazahstanul a fost împotriva intervenţiei internaţionale în contextul crizei din Kirghistan şi a închis graniţele cu acesta. Corespondentul Europei Libere Robert Coalson spune că aceste 2 mişcări au determinat apariţia criticilor care susţin că interesele naţionale şi regionale ale Kazahstanului au subminat eficienţa lui în conducerea OSCE, singura organizatie internationala in permanenţă pe teren în această regiune care ar fi putut şi ar fi trebuit să fie mai pro-activă.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de externe kazah Askar Abdrakhmanov a spus Europei Libere că OSCE a răspuns energic la tulburări şi că a lucrat împreună cu alte organisme internaţionale: „Este de remarcat că de la începutul crizei în Kirghistan, OSCE a fost prima organizaţie care a participat la stabilizarea situaţiei din această ţară” spune ministrul.

Alţi observatori susţin că regimurile autoritare din regiune - inclusiv Kazahstan - nu sunt interesate în stabilizarea situaţiei din Kirghistan, dar sunt interesate în prevenirea răspândirii acestor violenţe şi în ţările lor.

Paul Quinn-Judge este directorul Grupului Crizelor Intenaţionale din Bişkek. El spune că „Kazahstan este un exemplu foarte bun a ceea ce se întâmplă în cazul în care un regim autoritar este înlocuit de un regim confuz dar liberal-democratic.”

Un jurnalist şi analist din Bişkek, Kuban Abdymen spune că „Kazahstanul a acţionat mai mult ca aliat al Rusiei în ceea ce priveşte Kirghistan decât ca preşedinte al OSCE.”

Tolganai Umbetalieva, director al Fundaţiei pentru Dezvoltare a Democraţiei din Almaty, crede că decizia inchiderii hotarelor a fost dictată de temerile Kazahstan pentru propria stabilitate.

Directorul Departamentului de Asie Centrală a Institutul Moscovei a Comunitatea Statelor Independente, Andrei Grozin, spune că Kazahstan a fost interesat în primul rînd de preşedinţia OSCE pentru propriile scopuri politice interne: „Acest proiect a fost destinat să arate încă o dată populaţiei cât de norocoasă este să aibă un astfel de lider naţional ca Nazarbaev şi cât de norocoasă este în general.”

Analista politică cazahă Umbetalieva spune că odată ce a luat preşedinţia OSCE, Kazahstan a pierdut interesul în cadrul acestei organizaţii. Iar până acum, interesele politice interne au dominat interesele internaţionale ale OSCE.
XS
SM
MD
LG