Linkuri accesibilitate

Anatol Țăranu: „reacţiile care vin de la Moscova sunt disproporţionate şi, undeva, au tangenţe cu un amestec în treburile interne ale R. Moldova.


Primarul Moscovei Iuri Lujkov, care este şi liderul organizaţiei din capitala rusă a Partidului „Edinaia Rossia”, partid al puterii, i-a chemat pe cetăţenii Federaţiei Ruse să nu mai cumpere niciun fel de mărfuri moldoveneşti până când autorităţile de la Chişinău nu vor anula decretul despre ziua ocupaţiei sovietice şi nu-şi vor cere scuze cetăţenilor Republicii Moldova şi ai Rusiei.
Cât de grav este acest apel din partea edilului unui oraş cu o populaţie de circa trei ori mai mare decât cea a Republicii Moldova fără Transnistria - într-o discuţie în această dimineaţă cu analistul politic, doctorul în istorie şi fostul deputat Anatol Ţăranu
.

Europa Liberă: Domnule Ţăranu, primarul capitalei ruse şi unul dintre cei mai influenţi politicieni din cadrul partidului de guvernământ din Federaţia Rusă cere cetăţenilor să boicoteze toate produsele moldoveneşti din cauza unui decret emis la mii de kilometri de biroul său … Credeţi că ar fi motive de îngrijorare pentru Republica Moldova sau e vorba doar de retorică politică?

Anatol Ţăranu: Cred că această adresare a primarului Moscovei va avea şi consecinţe economice palpabile. În primul rînd, acest lucru, mai bine zis această adresare, ar putea să aibă efecte negative pentru miile de moldoveni care încearcă să-şi comercializeze marfa, în primul rînd produsele agricole în pieţele din Moscova. Desigur, o astfel de adresare este una regretabilă şi R. Moldova, în primul rînd guvernarea R. Moldova, ar trebui să ia o atitudine faţă de aceste reacţii ale înalţilor demnitari de la Moscova, în sensul protejării intereselor economice în primul rînd a cetăţenilor săi.

Dar problema este de ce Lujkov merge pe acest drum, de ce a făcut această adresare. Şi aici trebuie să constatăm un lucru, că această acţiune a primarului Moscovei nu este o iniţiativă a lui proprie în totalitate. Ea se înscrie perfect în acele reacţii care vin din partea Moscovei vizavi de decretul preşedintelui interimar Mihai Ghimpu, care a anunţat ziua de 28 iunie 1940 ca Zi de ocupaţie sovietică. Şi aici, să zicem aşa, dacă putem aşa să ne exprimăm, gluma se îngroaşă. Problema este dacă R. Moldova, poporul acestei ţari are dreptul să-şi asume de sine stătător propria istorie, fără un amestec din exterior. După părerea mea, reacţiile care vin de la Moscova sunt disproporţionate şi, undeva, au tangenţe cu un amestec în treburile interne ale R. Moldova.

Europa Liberă: În general, asemenea mesaje - transmise ori de câte ori vreun gest politic în capitalele fostelor republici sovietice nemulţumeşte autorităţile ruse - pot avea la modul realist vreo acţiune de răspuns?

Anatol Ţăranu: Desigur, şi trebuie să aibă. Haideţi să ne aducem aminte despre reacţiile Moscovei, de exemplu, la acţiunile oficialităţilor din Estonia atunci cînd a fost mutat monumentul soldatului sovietic din piaţa centrală a Tallin-ului spre o periferie. Iarăşi a intervenit Moscova în termeni destul de brutali şi a încercat să impună Tallin-ului o anumită abordare a acestei probleme, de parcă Estonia nu este o ţară suverană care îşi soluţionează propriile probleme fără să ia în consideraţie acele mesaje şi acele reacţii de acest gen care vin din partea Moscovei. Atunci Tallin-ul nu numai că a rezistat, dar a fost capabil să solidarizeze pe poziţia sa o bună parte a Europei, în primul rînd partenerii săi din UE.

Europa Liberă: Dle. Ţăranu, dar cum ar trebui să reacţioneze Chişinăul la un astfel de gest ce ar putea fi considerat de intimidare chiar din partea Moscovei?

Anatol Ţăranu
: Vreau să vă spun că acest decret a preşedintelui Ghimpu a trezit o polemică vie în interiorul ţării şi este absolut normal. Mai mult chiar. Această polemică, această discuţie este naturală şi îşi are explicaţiile sale. Faptul că clasa politică din interiorul R. Moldova este divizată pe problema discuţiei acestui decret, iarăşi, este o chestiune care poate fi acceptată. Un lucru nu poate fi acceptat – cînd clasa politică moldovenească este dezbinată cînd este nevoie de o reacţie totală şi solidară faţă de aceste tentative care vin din exteriorul ţării. Chiar mai mult, eu cred că dacă această dezbinare se va manifesta plenar în ceea ce priveşte atitudinea faţă de reaţiile Rusiei, mă tem că acele forţe care vor veni cu acest mesaj de dezbinare ar putea fi calificate ca forţe antinaţionale care nu respectă suveranitatea Republicii Moldova.
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Angela Furdui, o moldoveancă care munceşte de vreo 11 ani în capitala rusă, răspunde la întrebarea Europei Libere cu ce produse agricole sunt inundate tarabele moscovite. Produse ce-ar risca să fie boicotate…


Angela Furdui: Eu lucrez la o cafenea care se află lîngă o piaţă. Acolo se vînd tot felul de produse, dar fructe şi legume moldoveneşti absolut nicăieri nu sunt – nici la pieţe, nici în supermarketuri. Iată, acuş iese vremea patlagelelor - nici patlagele nu se vînd. Absolut nimic moldovenesc nu se vinde.

Struguri se vînd numai toamna, poama Moldova – e unicul lucru ce se vinde din Moldova în Moscova. Dacă noi cu 10 ani în urmă duceam vagoane cu mere în Rusia, acuma mere aici nu-s. Nu face, pentru că prin atîtea staţiuni vamale, oamenilor le iese mai ieftin să le vîndă acolo pe loc decît să le aducă în Moscova.

Moscoviţii doresc fructe moldoveneşti şi cei care vînd zic că-s moldoveneşti, dar ori îs poloneze, ori din altă parte, nu-s moldoveneşti. Magazinele de fructe şi legume vînd căpşuni ca şi cum ar fi moldoveneşti, dar ele nu-s moldoveneşti, vişini ca şi cum moldoveneşti, mere nu mai zic – la ei toate merele îs moldoveneşti, dar îş de prin Polonia, sau naiba ştie de pe unde. Eu ştiu o sută de procente cum e mărul nostrum moldovenesc şi cum îs astea sau cum e căpşuma noastră. O cunosc şi la gust şi la înfăţăşare. Moscoviţii săracii cumpără, că se lasă amăgiţi, dar ca chestie nu-i nimic moldovenesc. Doar vinuri, care se vînd sub brand moldovenesc, dar sunt îmbuteliate în Rusia şi sunt de calitate foarte proastă, adică îş prefăcute foarte tare.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Europa Libera: Federaţia Rusă este unul dintre cei mai importanţi parteneri comerciali ai Republicii Moldova, dacă nu chiar cel mai important… Ce credeți că poate risca Chişinăul la modul practic, dacă mânia primarului Lujkov s-ar materializa?

Anatol Ţăranu
: Eu cred că noi am putea să înregistrăm pierderi economice, poate chiar şi serioase la acest capitol. În primul rînd, este vorba despre comercializarea producţiei noastre vinicole pe piaţa rusă. Deja, nu o dată, am avut aceste reacţii şi ne-am asumat aceste consecinţe. Problema este de ce Rusia îşi permite în aşa un hal să abordeze relaţia moldo-rusă. Şi apare o altă problemă – dar care este sensul, de exemplu, păstrării pentru R. Moldova a calităţii de membru al CSI, dacă noi fiind cu Rusia într-o organizaţie internaţională suportăm asemenea reacţii şi asemenea consecinţe?

Mie mi se pare că conducerea Republica Moldova are destule pîrghii la îndemînă ca să reacţioneze promt şi eficient la aceste reacţii care vin din partea Moscovei. Rusia este cointeresată să păstreze spaţiul CSI ca o zonă în care Rusia domină şi care este o zonă de influenţă a Rusiei. Dar prin aceste acţiuni Rusia de fapt deteriorează acest spaţiu. Atentează la integritatea acestui spaţiu. R. Moldova trebuie foarte promt să pună problema că nu are nici un rost pentru ţara noastră să ne păstrăm şi mai departe calitatea de membru al CSI dacă vor continua şi mai departe aceste reacţii din partea Moscovei.

Europa Liberă: Pe de altă parte, componente ale coaliţiei de guvernămînt sau cel puţin una dintre aceste componente are o relaţie mai specială cu partidul Edinaia Rossia, din care face parte şi Iuri Lujkov. Nu credeţi că această ar îngreuna o anume reacţie, adecvată probabuil, la demersul primarului de la Moscova.


Anatol Ţăranu: Eu cred altceva. Că relaţia unui partid din R. Moldova cu un partid din Federaţia Rusă în aceste condiţii, cînd se manifestă această atitudine a Rusiei faţă de R. Moldova vorbeşte despre faptul că aceste relaţii nu sunt egale. Mai mult decît atît, acel partid din R. Moldova care are aceste relaţii cu Edinaia Rossia se găseşte într-o anumită subordine faţă de acest partid. Aceasta pune iarăşi nişte semne de întrebare – dar care este rostul unor aastfel de relaţii dacă nu suntem recunoscuţi ca parteneri egali?

Pentru noi, pentru R. Moldova, edificarea unui stat independent şi suveran este legat nu doar de desovietizarea instituţiilor noastre de stat, dar este o relaţie directă cu desovietizarea mentalităţii. Nimeni nu poate din exterior să ne îngrădească dreptul nostru suveran de a ne asuma propria istorie. Ceea ce face acum Moscova indiscutabil este o intervenţie în zona responsabilităţilor şi suveranităţii noastre statale. Iarăşi repet - Putem să discutăm pînă la infinit despre raţionalitatrea decretului lui Ghimpu, însă nu putem să permitem ca agenți exteriori nouă să ne dicteze nişte condiţii în stilul velikoderjavnic, care este acuma prezent în ceea ce priveşte atitudinea Moscovei faţă de R. Moldova.

Europa Liberă: Domnule Ţăranu, Vă mulţumim foarte mult că aţi acceptat să discutaţi cu noi în această dimineaţă.
XS
SM
MD
LG