Linkuri accesibilitate

Opiniile analistului politic Marko Papic de la „Stratfor” într-un interviu cu Radio Europa Liberă.


Radio Europa Liberă a stat de vorbă despre relaţia din ce în ce mai strînsă între Rusia si Germania şi despre „testul” pe care îl reprezintă conflictul transnistrean pentru revigorarea aşa numitului triunghi de la Weimar, format din Germania, Polonia si Rusia, cu domnul Marko Papic, senior analyst pe Europa şi Asia la „Stratfor”, grupul american de analiză geopolitică şi informaţii. Un rezumat al interviului acordat corespondentului nostru Robert Coalson, de la Ileana Giurchescu
.

Germania si Rusia au iniţiat lansarea unui forum de securitate Uniunea Europeană – Rusia care să se ocupe de rezolvarea crizelor regionale. Dacă această nouă structură este acceptată de toate cele 27 de ţări membre ale Uniunii, rezolvarea problemei transnistrene va fi primul ţel al noii scruturi, au anunţat cancelara germană Angela Merkel şi preşedintele rus Dimitri Medvedev. De ce Trasnistria ?

Pentru că este o criza care durează din 1992, în apropierea regiunii strategice a Marii Negre, argumentează Marko Papic. Dacă Germania reuşeşte să convingă Rusia să cedeze, va fi din motivele enumerate mai sus, o victorie diplomatică care va da Germaniei şi mai multă greutate politica în Uniunea Europeană.

Marko Papic nu crede intr-un succes dar şi în această eventualitate, Germania nu are nimic de pierdut, pentru că va putea pune vina pe Rusia, argumentând că din cauza Moscovei, noua structură de cooperare regională nu funcţionează. Întrebarea este dacă Rusia poate si doreşte un progres in disputa transnistreană ? Pe termen scurt sau mediu, argumentează Papic, dacă progres înseamnă trupe europene, de exemplu, în locul celor ruseşti atunci s-ar putea ca Rusia să accepte.

Conditia are fi, susține Papic, ca de fapt dacă nu de jure, Trasnistria să-şi păstreze independenţa. Pentru că Rusia are nevoie de acest teritoriu strategic. În fond, afirmă Papic, Rusia ştie că va avea mereu un pion puternic în Republica Moldova, Partidul comuniştilor, care este cel mai puternic partid din ţară. Şi se pare că o să rămână astfel, atâta timp cât se prelungeşte criza politică.

Pe de altă parte, Rusia este serioasă când vorbeşte de modernizarea economiei şi pentru aceasta are nevoie de tehnologia avansata a europenilor şi de investiţii.

În aceste condiţii, crede Papic, Moscova ar putea accepta şi integrarea Moldovei în structurile euro-atlantice. Fără Transnistria, desigur. Pentru că ar fi, în ochii Rusiei, oricum o cedare temporară. După Transnistria, care ar putea fi viitorul structurii de cooperare Uniunea Europeană – Rusia ?

În primul rând întărirea cooperării dintre Germania si Rusia şi implicarea mai activă a Rusiei în rezolvarea altor probleme de securitate europene. Papic crede că europenii ar fi dispuşi să accepte parteneriatul cu Rusia dacă ar putea avea încredere în Moscova. Ceea ce nu au, încă. Pentru europeni, continuă Papic, în acest moment de criză economică serioasă, parteneriatul strategic cu Statele Unite est costisitor: ar vrea să-şi retragă trupele din Afganistan, ar vrea să reducă bugetul apărării. Si ce ar putea face Washingtonul, în aceste conditii ?

Papic este de părere că Washingtonul ar trebui să fie îngrijorat de aceasta perspectivă dar că pe moment, în următorii 5-10 ani , nu poate face nimic. Cum să se opună unei cooperarii strategice între Uniunea europeană şi Rusia dacă se va argumenta că este acceptată până şi de Polonia sau România ? În acest moment, Statele Unite profită de sentimentele anti-ruseşti profunde ale ţărilor central şi est-europene dar daca aceasta antipatie este temperată de Rusia, Statele Unite riscă să-şi piardă mare parte din influenţă.
XS
SM
MD
LG