Linkuri accesibilitate

„Manevre” ruso-europene în problema transnistreană


Dmitrii Medvedev şi Angela Merkel

Dmitrii Medvedev şi Angela Merkel

Vlad Lupan: „Decretul lui Mihai Gimpu sigur că nu retrage trupele ruse din Moldova, dar este anume acel mesaj de care este acum nevoie acum, în dialogul dintre Occident şi Rusia pe probleme de securitate”.


La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Iată principalele teme:

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov vorbeşte la Paris despre posibilitatea participării Uniunii Europene la misiunea de pace în Transnistria. Ce spun experţii despre o asemenea perspectivă ca şi despre decretul preşedintelui interimar Mihai Ghimpu privind retragerea imediată a ceea ce el a numit trupele ruse de ocupaţie din Republica Moldova, vom afla în câteva minute.

Mai întâi însă ştirile cu principalele evenimente ale săptămânii trecute, prezentate de colega mea, Diana Răileanu.

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Sub titlul „O nevoie urgenta de încetare a violărilor drepturilor omului în Transnistria”, delegaţia română la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a depus la Biroul APCE o declaraţie care cere luarea de masuri neîntârziat pentru remedierea situaţiei din regiunea separatistă. Declaraţia este semnată de parlamentari români, francezi, germani, ucraineni, lituanieni şi cere Adunării Parlamentare si tuturor statelor membre ale Consiliului Europei să intervină pe lângă autorităţile de fapt din regiunea secesionistă pentru a le determina să înceteze cu aceste practici. În declaraţie se vorbeşte despre cazurile Ernest Vardanean, Ilie Cazac şi Eugen Ştirbu.

La Viena, ministrul ucrainean de externe Constantin Grişcenko a declarat în faţa consiliului permanent al OSCE că ţara sa şi-ar dori să preia preşedinţia prin rotaţie a organizaţiei în anul 2013, iar prioritatea acesteia va fi reglementarea conflictului transnistrean. Conflictele nerezolvate si cele potenţiale reprezintă cea mai mare ameninţare pentru ţările din regiune şi reprezintă o importantă provocare pentru OSCE, a spus Grişcenko. El a subliniat că „soluţiile ar trebui găsite numai prin mijloace paşnice şi prin respectarea pe de-a întregul a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a statelor”.

„Ziua ocupaţiei sovietice şi a comemorării victimelor regimului totalitar comunist”, instituită pentru data de 28 iunie prin decretul preşedintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a fost calificată de ministerul de externe de la Moscova drept o „blasfemie” şi o încercare de a rescrie istoria. Decretul lui Mihai Ghimpu a fost criticat de partenerii săi din coaliţia de guvernare şi de opoziţia comunistă. Mihai Ghimpu a respins aceste critici şi a spus că nu are de gând să anuleze decretul, pentru că ar însemna să falsifice adevărul. În acelaşi decret, trupele militare ruse sunt declarate a fi de ocupaţie şi de aceea Federaţia Rusă, ca succesoare de drept a URSS, trebuie să le retragă în mod „urgent şi necondiţionat”.

Şeful comitetului pentru relaţii externe din Duma de stat de la Moscova, Constantin Kosaciov, a declarat că aprecierea dată de Mihai Gimpu trupelor ruse ar fi în contradicţie cu ceea ce el a numit „apariţia unor simptome ale posibilei reglementări a conflictului moldo-transnistrean” şi „în discordanţă cu intenţiile comunităţii internaţionale”.

În ajun, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a spus că Rusia ar fi de acord cu trimiterea unor forţe de menţinere a păcii ale Uniunii Europene în Transnistria. Lavrov a făcut declaraţia la Paris, după o conferinţă cu omologii săi francez şi polonez. Potrivit agenţiilor ruse de ştiri, ministrul rus a mai declarat că forţele europene puteau fi deja pe teren dacă Uniunea Europeană nu s-ar fi împotrivit în 2003 semnării memorandumului Kozak, care prevedea federalizarea Moldovei. Memorandumul Kozak prevedea şi staţionarea trupelor ruse în Moldova pe un termen de 20 de ani.

Pentru prima dată de la independenţă, la Chişinău s-a aflat un ministru de externe al Germaniei. Este vorba de Guido Westerwelle, vice-cancelar în guvernul Angela Merkel. El a declarat că ţara sa va sprijini reluarea negocierilor privind Transnistria în format 5 plus 2. „Suntem hotărâţi să contribuim la reluarea negocierilor în formatul 5+2. Vom contribui la acest lucru şi a sosit un moment deosebit în acest sens”, a declarat la Chişinău vicecancelarul Germaniei. Ministrul moldovean de externe Iurie Leancă a declarat că a adresat o invitaţie de a vizita Republica Moldova şi Secretarului de stat american Hillary Clinton.

Regiunea separatista Abhazia a anunţat ca se retrage temporar de la convorbirile mediate internaţional cu reprezentanţii Georgiei. Potrivit unui consilier al liderului abhaz Serghei Bagapsh, aceste convorbiri, iniţiate după războiul ruso-georgian din august 2008, nu ar fi adus nici un progres concret. Negocierile au fost mediate de Uniunea Europeana, OSCE si Naţiunile Unite.

Rusia ameninţă să-şi restrângă colaborarea cu Uniunea Europeană, dacă sancţiunile împotriva Iranului vor afecta interesele economice ruseşti. Ambasadorul rus la Bruxelles Vladimir Cijov a spus că introducerea unilaterală de noi sancţiuni din partea Uniunii Europene ar fi o greşeală. Anterior, Moscova a susţinut sancţiunile aprobate de ONU în legătură cu refuzul Teheranului de a opri lucrările de îmbogăţire a uraniului.

Statuia lui Stalin din oraşul său batal Gori, din Georgia, a fost dată jos. Statuia de 6 metri a fost îndepărtată noaptea, fără ca operaţiunea să fie anunţată. Poliţia a încercat să opreasca jurnaliştii să filmeze demontarea statuii, care va fi dusa în curtea muzeului Stalin din oraş.

În Kirghistan a fost organizat un referendum pentru trecerea de la forma de guvernământ prezidenţială la cea parlamentară. Autorităţile kirghize spun că vechea constituţie a preşedintelui înlăturat Kurmanbek Bakiev „ameninţă să restabilească fosta piramidă a puterii clanurilor mafiote”. Pentru organizarea referendumului au fost luate măsuri de securitate fără precedent, în special în sudul ţării, pentru a preveni reizbucnirea recentelor violenţe dintre kirghizi şi uzbeci, soldate, potrivit unor estimări, cu două mii de morţi. Autorităţile kirghize au anunţat în ajunul referendumului că toţi cei 75 de mii de refugiaţi uzbeci ce s-au adăpostit pe teritoriul Uzbekistanului ar fi revenit în Kirghistan.
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Radu Benea: Mulţumesc, Diana. Mai multe ştiri, analize şi comentarii găsiţi pe pagina noastră de Internet.

Aşadar, cum aţi auzit la ştiri, preşedintele interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu a emis un decret prin care declară trupele militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova drept trupe de ocupaţie pe care Rusia, ca succesoare de drept a URSS, trebuie să şi le retragă urgent şi necondiţionat. Decretul a fost semnat după ce înalţi demnitari de la Moscova au admis posibilitatea includerii Uniunii Europene în misiunea de pacificare de pe Nistru – lucru cerut de mai multă vreme de Republica Moldova, care pledează pentru transformarea misiunii de pace, dominate în prezent de Rusia, într-una civilă, cu mandat internaţional. De ce Chişinăul întreprinde paşi care irită Moscova, tocmai atunci când s-ar părea că Moscova ar fi deschisă dialogului? Această întrebare i-am adresat-o primului invitat al emisiunii de astăzi, expertul independent în probleme de securitate Vlad Lupan.

Vlad Lupan
Vlad Lupan
: „Un mesaj al preşedintelui Republicii Moldova în ce priveşte retragerea trupelor ruse anume acum a fost necesar. De ce a fost necesar? Este evident pentru că în momentul actual au loc negocieri dintre statele occidentale şi Federaţia Rusă pe subiectul retragerii trupelor ruse din Republica Moldova, în contextul controlului armamentelor pe continent. Tratatul FACE nu mai funcţionează. Înţelegerile de la Istambul din 1999, conform cărora trupele ruse de pe teritoriul Republicii Moldova trebuiau retrase până în 2002-2003 nu mai funcţionează. Astfel, este nevoie de un aranjament nou, iar pentru ca acest aranjament nou să existe, era nevoie de o poziţie foarte clară, exprimată de autorităţile Republicii Moldova, mesaje foarte clare, publice inclusiv, în ce priveşte poziţia fermă, clară şi neschimbată a Republicii Moldova privind faptul că nu vor accepta staţionarea trupelor ruse pe teritoriul nostru, că doresc retragerea lor, pentru ca o serie de actori occidentali care ne susţin acum să poată motiva astfel poziţia lor în dialogul lor cu Federaţia Rusă, în negocierile privind armele convenţionale pe teritoriul european şi în genere securitatea europeană”.

Radu Benea: săptămâna trecută, la Paris, miniştrii de externe german şi rus au obţinut sprijinul Franţei şi Poloniei pentru înfiinţarea unui comitet ruso-european, care să se ocupe de crizele regionale. Amintim că acest comitet propus la începutul lunii iunie de cancelarul Germaniei, Angela Merkel, şi preşedintele rus, Dmitri Medvedev, va fi avea ca prim punct pe agendă rezolvarea problemei transnistrene.

Europa Liberă l-a întrebat pe preşedintele comisiei de relaţii externe a Dumei de stat
, Contantin Kosaciov, ce părere are despre, să spunem aşa, înţelegerea privind Transnistria dintre dl Medvedev şi dna Merkel?

Constantin Kosaciov
Constantin Kosaciov
: „Nu exista nici o intelegere. Transnistria este un conflict care este rezolvabil, ca sa spunem asa. Acum 4 sau 5 ani am incercat sa rezolvam acest conflict si am ajuns la un compromis care a fost acceptat de ambele parti dar, mai tarziu, a fost blocat de asa numita „Europa unita”. Motivul? Acest compromis a fost realizat fara participarea lor. De aceasta data vom incerca sa facem mai multe progrese cu privire la acest conflict (si poate si cu privire la altele).

Conflictul din Transnistria este, pot spune, cel mai aproape de a fi rezolvat prin cooperarea dintre cei implicati fara sa mai fie repetate greselile din trecut. Noi, nu am facut nici o greseala. UE a facut cateva greseli si iata ca inca avem acest conflict. Conflictul din Transnistria va fi poate primul in care se va folosi mecanismul de cooperare in situatii de criza agreat de dl Medvedev si dna Merkel. Daca va avea succes, cred ca toata lumea va fi multumita. Insa nu cred ca putem reusi doar prin intalniri intre Rusia si Germania, Rusia si UE. Moldova si Transnistria trebuie sa accepte aceasta mediere si sa accepte compromisul. Nu suntem inca acolo si nimeni nu stie cand vom ajunge”.

Radu Benea: opinia lui Constantin Kosaciov, consemnată de corespondenta noastră la Strasbourg, Iolanda Bădiliţă.

Deocamdată, reglementarea transnistreană are un format propriu de negocieri, aşa-numitul format 5+2, din care fac parte OSCE, Rusia şi Ucraina - în calitate de mediatori, şi Uniunea Europeană, şi Statele Unite - ca observatori. Şi tocmai despre nevoia relansării negocierilor în acest format, blocate în ultimii 4 ani, a vorbit la Chişinău ministrul de externe şi vicecancelarul Germaniei, Guido Westerwelle. De altfel, a fost o primă vizită în Republica Moldova, de la declararea independenţei, a unui demnitar german de asemenea rang.

Guido Westerwelle
Guido Westerwelle
: „Fără să fac comparaţii istorice, decizia este întotdeauna să privim înainte. În opinia noastră este hotărâtor ca în acest proces de reglementare transnistreană toate părţile implicate să se aşeze cu un nou suflu constructiv la masa de negocieri. În 2007 lucrările formatului 5+2 au fost îngheţate. De atunci batem pasul pe loc. Suntem hotărâţi să contribuim la reluarea negocierilor în formatul 5+2. Vom contribui la acest lucru şi a sosit un moment deosebit în acest sens.”

Radu Benea: acesta a fost răspunsul ministrului german de externe la întrebarea corespondentei noastre Valentina Ursu, de ce trupele ruse au plecat mai uşor din Germania, decât din Republica Moldova? La întrebarea: ce şanse sunt ca trupele actuale să fie înlocuite cu forţele de menţinere a păcii sub egida Uniunii Europene, Guido Westerwelle a spus:

Guido Westerwelle: „Consider că este o chestiune destul de complicată şi destul de sensibilă, este important să contribuim la reluarea negocierilor în formatul 5+2, să facem tot posibilul ca această reluare să se întâmple cu adevărat”.

Radu Benea: a declarat pe 25 iunie la Chişinău, într-o conferinţă de presă, ministrul de externe şi vicecancelarul german Guido Westerwelle.

Ce aşteptări are Rusia de la o nouă arhitectură a securităţii în Europa şi ce şanse de reglementare, în contextul discuţiilor ce au loc în acest sens, ar avea conflictul transnistrean? O întrebare adresată unui alt oaspete al ediţiei noastre de astăzi, analistul politic de la Moscova Fiodor Lukianov, redactor-şef al revistei „Rusia în politica globală”.

Fiodor Lukianov
Fiodor Lukianov
: „Retragerea militarilor ruşi din Transnistria nu e posibilă fără un progres substanţial în reglementarea politică a conflictului transnistrean. Pentru Moscova, aceste procese sunt inseparabile. A existat deja o încercare de a obţine retragerea trupelor ruse în contextul tratatului FACE privind armele convenţionale în Europa, în corespundere cu angajamentele pe care Rusia şi le-a asumat la Istambul, dar fără succes. Mai mult, neoficial deja se recunoaşte că a fost o greşeală să condiţionezi două lucruri care nu au legătură legătură între ele, şi, ca rezultat, Rusia a ieşit din tratatul FACE. Eu cred că situaţia se va repeta, dacă vor fi condiţionate anumite progrese în privinţa arhitecturii securităţii de retragerea trupelor ruse din Transnistria. Altceva este că Germania a dat dovadă de iniţiativă, pentru că Germania este într-un fel dezamăgită de posibilităţile Uniunii Europene, care nu reuşeşte să aibă o poziţie unitară în domeniul politicii externe. Deci, din motive obiective chiar, se poate spune că Germania e propulsată acum pe poziţia de lider. Probabil, se crede că acest conflict transnistrean ar avea mai multe şanse de a fi scos din impas, că ar fi posibilă o anumită soluţie. Când te-ai uita mai bine, de fapt, nici nu prea ai de ce să te apuci, pentru că nu există alte domenii referitoare la zonele de conflict din spaţiul post-sovietic unde ar există vre-o şansă de progres”.

Radu Benea: Fiodor Lukianov e de părere că din cauza problemelor sale interne, economice şi politice, Uniunea Europeană şi-ar fi pierdut, cel puţin pentru o perioadă, interesul său faţă de regiunea Europei de Est. Pe de altă parte, spune expertul de la Moscova, Rusia şi-ar dori să fie mai activă în spaţiul post-sovietic, însă nu ar dispune deocamdată de o strategie clară în acest sens. Iată de ce, crede Fiodor Lukianov, schimbări majore în planul securităţii europene, în procesul retragerii trupelor ruse din Transnistria şi, respectiv, în soluţionarea conflictului transnistrean nu se vor produce atâta timp cât mecanismele vechi nu funcţionează, iar cele noi încă nu au fost constituite.

L-am întrebat pe celălalt invitat al emisiunii noastre, Vlad Lupan, ce ar trebui să întreprindă Republica Moldova într-o asemenea situaţie?

Vlad Lupan: „E vorba de un joc global mult mai mare, în care, respectiv, problema Europei de Est, câteodată, se găseşte pe un talger împreună cu zona Orientului Mijlociu. Deci, în asemenea circumstanţe, fără îndoială, va trebui să lucrăm foarte intens atât cu Federaţia Rusă, dar şi în primul şi în primul rând cu partenerii noştri din Occident. Iată de ce, tocmai acu, subiectul retragerii trupelor ruse, oarecum, cade într-o ecuaţie globală şi este absolut necesar ca acest subiect să fie menţionat în perioada aceasta, anume acum. Deci, decretul preşedintelui interimar Mihai Gimpu, aşa cum a venit, sigur, el nu soluţionează, el nu retrage trupele ruse din Republica Moldova, însă el este anume acel mesaj de care este acum nevoie în jocul global”.

Radu Benea: opinia expertului independent în probleme de securitate, Vlad Lupan, oaspetele ediţiei de astăzi.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG